In functie de activitati, fiecare director de firma cauta o formula eficienta de folosire a personalului. Variantele la contractele de munca au cautare tot mai mare si, uneori, sunt inventate forme la limita legii. Recentul control al Garzii Financiare la cluburile de fotbal a pus in evidenta ca sistemul asigurarilor-salarii a fost practicat, acesta fiind, de altfel, permis printr-o scapare legislativa, pana la 1 ianuarie 2003.
Dintre toate formele de ,,colaborare,,, cea mai avantajoasa ramane cea a drepturilor de proprietate intelectuala: taxele pe salarii lipsesc, platile anticipate sunt de 15%, chiar daca impozitul se globalizeaza. Foarte important, este permisa o deducere de 15%, care se scade din suma impozitata.
Sistemul deducerilor merita atentie, pentru ca, in multe cazuri, acesta ascunde capcane pe care numai un ochi specializat le sesizeaza. De pilda, la contractele partiale, deducerile – chiar cele de baza, 1.700.000 lei in 2002 si 250.000 pentru cheltuieli profesionale – sunt sub semnul intrebarii. Avocatul Georgeta Dragan, de la Cabinetul de avocatura Dragan, considera ca Ordonanta nr. 7/2001 nu permite deduceri pentru a doua sau a treia slujba.
Cu alte cuvinte, la contractul cu timp partial se impoziteaza toata suma, fara nici un fel de diminuare, in vreme ce norma intreaga are unele facilitati.
La contractele incheiate in baza Codului civil, regimul este de asemenea inselator. Chiar daca mai ieftine pentru ca nu au cohorta de contributii la asigurari sociale, somaj, acestea sunt mai scumpe cand vine vorba de impozit pe venit. Legea ,,a uitat,, sa mentioneze orice fel de deduceri, ca si cum ,,personale care lucreaza in acest fel nu ar avea cheltuieli,,, potrivit avocatului Dragan.
Disparitia fostelor contracte de colaborare nu a fot vazuta cu ochi buni nici in Senat. ,,Am anticipat scaderea drastica a veniturilor din impozite cand s-a discutat in Comisia de munca a Senatului o lege care desfiinta conventiile civile, dar Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a fost inflexibil. Constatand opozitia Senatului (inclusiv Alexandru Athanasiu si Dan Mircea Popescu au contestat-o in plen), a retras legea si a contraatacat decisiv prin Codul muncii si reglementarile ulterioare,,, declara senatorul Alin Th. Ciocarlie.
Urmarea: tot mai multe contracte de colaborare s-au adaptat Codului muncii. Unele au devenit contracte de drepturi de autor, altele contracte cu timp partial, altele au topit o parte din sume in tichete de masa, contracte de comision sau chiar contracte pe baza Codului civil. ,,Ceea ce am anticipat s-a intamplat: poate ca au crescut (nesemnificativ) banii din CAS pe baza putinelor conventii transformate in contracte de munca, dar Ministerul Finantelor a devenit un mare perdant la impozitele pe salarii!,, Iata cateva din sugestiile noastre in ceea ce priveste diferitele activitati:
Vanzari: contract de agent, comision sau mandat comercial. Avantaj: sunt evitate taxele pe salarii. Impozitul pe venit se face in plata anticipata de 10%, cu globalizare la final de an. Dezavatantaj: nu sunt permise deduceri.
Management: microintreprinderea reprezinta formula cea mai avantajoasa – sunt evitate taxele pe salarii, dar se plateste taxa radio-TV. Totusi, firma va avea la sfarsitul lunii decembrie macar un angajat (chiar si cu contract partial).
Pe cont propriu: in aceasta categorie intra comerciantii persoane fizice autorizate, profesiile liberale: avocati, notari, medici etc.
Impozit: Contabilitate simpla sau norme de venit, stabilite de Ministerul Finantelor. Plati anticipate, trimestriale, stabilite de fisc.
Truc: Sistemul microintreprinderii poate fi mai avantajos, dar trebuie luate in seama costurile cu taxa radio-TV si cele aferente cel putin unui contract de munca. Avocatii vad posibile contractele in baza Codului civil, dar, atentie, nu sunt permise deduceri.
Impozit mai mic
· 15% – venituri din cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si in solarii, precum si a arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea;
· 20% – veniturile obtinute din jocuri de noroc, in bani si/sau in natura, cu scaderea sumei neimpozabile (de 6.000.000 lei);
· 10% – venituri cu caracter intamplator, cu exceptia celor care sunt generate de o relatie contractuala de munca;
In cultura:
· 10% pentru premii de orice fel, in bani si/sau in natura, acordate oamenilor de cultura, stiinta si arta la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri nationale sau internationale, concursuri pe meserii sau profesii si orice alte castiguri de aceeasi natura;
· 10% pentru alte venituri, care nu se regasesc evidentiate in Ordonanta nr. 7/2001. Pentru aceste venituri, se retine impozit la sursa, care este final (sumele nu se mai iau in clacul la venitul global). Avocat Dragan considera ca ,,prin H.G. 54/2002 sunt mentionate cateva astfel de veniuri (premii, transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale – nota red.), enumerare care este exemplificativa, iar nu limitativa,,.
Impozit mai mare pentru trei slujbe
Cu toate ca munceste mai mult si plateste sume importante catre diferite fonduri, salariatul nu beneficiaza de nici un fel de deducere personala la al doilea loc de munca sau chiar la al treilea.
Av. Georgeta Dragan
Asupra onorariului incasat de o persoana fizica, pentru lucrarea/serviciul prestate in baza unui contract civil – art. 23 lit.e din O.G. nr. 7/2001, nu se aplica nici o deducere personala. Aceste deduceri se aplica numai la ,,locul unde se afla functia de baza,, – art. 24 (4) lit. a din O.G. 7/2001.
Aceasta situatie nu ar fi grava, intrucat din onorariul incasat nu se platesc contributiile legale obligatorii stabilite in sarcina beneficiarului lucrarii (angajatorul) si a persoanei ce a prestat lucrarea, cu exceptia contributiei pentru fondul de sanatate.
Apreciez insa ca este foarte grav faptul ca persoanele incadrate in munca in baza unui contract individual de munca, dar cu timp partial – art. 101 Codul muncii – nu beneficiaza de deducerile personale legale in aceeasi proportie in care suporta toate sarcinile financiare, atat salariatul, cat si angajatorul. Prin urmare, desi munceste mai mult, salariatul nu beneficiaza de nici o deducere pentru al doilea loc de munca. Am intrebat la Ministerul Finantelor si mi s-a spus ca, intr-adevar, nu beneficiaza, intrucat interzice art. 24 (4) lit. a din O.G. nr. 7/2001.
Prin urmare, salariatul roman suporta taxe impovaratoare asupra veniturilor din salarii, dar corelativ acestor obligatii, nu are si drepturi. Cred ca este elementar sa gandim ca o persoana care munceste 11-14 ore pe zi are nevoi suplimentare fata de una care munceste numai 8 ore. Ma refer aici la o alimentatie suplimentara, la cheltuieli de transport mai mari, la nevoi privind pregatirea profesionala.
Daca adaugam si grilele foarte mari de impozitare a salariilor, constatam ca, practic, munca nu este incurajata. Ma refer la cea legala.
De altfel, nici consumul nu este incurajat, cetateanul nu este stimulat sa consume cat mai mult. Am in vedere faptul ca nu sunt deductibile fiscal cheltuielile privind achizitiile de bunuri – casa, masina etc.
De la introducerea impozitului pe venitul global, factorii de decizie ne tot spun ca aceasta modalitate este practicata si in strainatate. Dar ,,uita,, sa spuna cum se aplica acolo acest sistem, care incurajeaza in egala masura, si munca, si consumul adica doi dintre pilonii de baza ai economiei de piata.
