Băncile centrale din lume au anunţat valori record ale rezervelor internaţionale. Dacă în România creşterea s-a făcut pentru a contracara atacurile speculative pe cursul de schimb, în condiţiile unui deficit de cont curent tot mai adânc, alte state au mai puţine probleme cu importurile, fiind în schimb vulnerabile la fluctuaţiile valutare.

În ultimii zece ani, imaginea ţării noastre în străinătate s-a îmbunătăţit. Dacă în anii ‘90 instituţiile internaţionale se aşteptau că România va intra în incapacitate de plată, în prezent, nu mai există astfel de temeri. Schimbarea de percepţie se datorează atât reformelor economice consistente, cât şi preocupărilor BNR de a crea o rezervă internaţională importantă prin care să câştige încrederea partenerilor străini.

„Rezerva este înainte de toate un semn de încredere, inclusiv pentru agenţiile de rating. Dacă în anii din urmă ratingul României a crescut, asta s-a datorat în bună parte şi faptului că rezerva internaţională a crescut“, declară Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

La sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, BNR a anunţat că are o rezervă internaţională de 22,9 miliarde euro, din care 21,3 miliarde plasate în valută şi 1,6 miliarde, în aur. Nivelul sumelor deţinute în valutele altor state a crescut, astfel, de aproape 50 de ori faţă de suma de 0,4 miliarde înregistrată în 1996.
Ritmuri de creştere foarte mari s-au înregistrat şi în alte state, în special în Asia. În această zonă se găsesc şapte din primele opt ţări cu cele mai mari rezerve internaţionale din lume. Pe locul întâi, la nivel mondial, este China, care a ajuns la un nivel de 1.066 miliarde de dolari, în urma majorării cu circa 240 de miliarde înregistrate în cursul anului 2006. Prin comparaţie, statele dezvoltate din Europa deţin rezerve mult mai mici. În Germania, nivelul este de 113 miliarde de euro, iar în Spania, de numai 15 miliarde de euro.
Creşterea accelerată a rezervelor internaţionale are cauze diferite, în funcţie de ţară. „Rolul rezervei în cazul unei ţări emergente şi cu un deficit de cont curent mare, ca a noastră, este de a descuraja orice atac speculativ la adresa leului“, spune Florin Cîţu, economist-şef al ING România.

În cazul României, datoria externă pe termen mediu şi lung este de circa 27 miliarde de euro, iar în ţară au intrat alte circa 26 de miliarde sub formă de investiţii străine. În acelaşi timp, aproape 23 de miliarde au intrat în rezerva internaţională. De ce este necesar să avem o rezervă mare, investită la un randament mic, în condiţiile în care la banii atraşi din străinătate se plătesc dobânzi mai mari? Şi de ce nu este investită o parte din rezervă în economie? Răspunsul este simplu. Deşi în România s-au înregistrat foarte multe reuşite la nivel macroeconomic, deficitul contului curent rămâne o problemă majoră, în special pentru că importăm mult mai mult decât exportăm. Dacă investitorii străini doresc să scoată la un moment dat sume mari de capital din România, BNR trebuie să aibă resursele necesare să susţină leul.

În alte state, cum ar fi China şi Japonia, motivele pentru care rezervele internaţionale cresc într-un ritm ridicat sunt de altă natură. Aceste ţări au intrări mari de capital din surplusul comerţului exterior şi din investiţiile străine. Pentru ca sumele intrate să nu afecteze cursul de schimb şi, ulterior, performanţa exporturilor, ele sunt atrase în rezervele internaţionale de către băncile centrale.

Modul în care rezervele sunt gestionate este la fel de important ca şi dimensiunea acestora. În prezent, există păreri conform cărora multe bănci centrale, în special din Asia, vor renunţa la o parte din dolari în favoarea euro. Totuşi, pentru aceste ţări, deşi se constată o preferinţă în creştere pentru euro, dolarul rămâne important datorită dependenţei de piaţa mare de export a Statelor Unite. „În afara zonei europene, dolarul rămâne dominant. Sigur că în condiţiile în care de câţiva ani euro se apreciază, iar dolarul se depreciază, au început preocupări şi în Asia pentru acumulări de euro“, afirmă Adrian Vasilescu.

Dacă ţările din Asia au cea mai mare parte din rezerve plasate în dolari, în cazul ţării noastre se estimează că euro deţine o pondere de aproximativ 70%. „De obicei, structura rezervelor este în funcţie de structura comerţul exterior. Dacă o ţară are cea mai mare parte a comerţului exterior cu zona europeană, cum este cazul României, este normal ca o mare parte a rezervei să fie în euro“, conchide Florin Cîţu. 

1,6 miliarde de euro

Este valoarea celor 104,7 tone de aur deţinute de BNR la finele lunii decembrie a anului trecut. În urmă cu zece ani, rezerva de aur valora numai 0,8 miliarde euro.