Ideea Olandei de a repara cel puţin parţial ‘greşeala’ ce a permis celor două ţări să adere la UE, prin blocarea accesului la Schengen, a găsit susţinători puternici în Germania, Belgia, Finlanda şi în alte state. Franţa a avut şi ea o contribuţie prin campania împotriva romilor bulgari şi români. Iar Marea Britanie a fost cea care a spus cu voce tare, ceea ce gândeau mulţi: Bulgaria şi România vor rămâne în UE doar formal (nu vor fi date afară), dar de fapt vor fi excluse printr-un nou regim de vize. Aceasta va fi o soluţie şi pentru temerile Olandei privind securizarea frontierelor şi pentru aversiunea Franţei faţă de romi, şi pentru îngrijorarea Marii Britanii că bulgarii şi românii vin ca să ocupe cele mai proaste locuri de muncă pe insulă. Cel mai probabil şi Comisia Europeană va fi mulţumită pentru că în prezent se află într-o situaţie nefavorabilă – pe de o parte trebuie să ceară respectarea tratatelor europene ce garantează bulgarilor şi românilor drepturi egale, iar pe de altă parte încearcă să facă pe placul ţărilor bogate pentru că speră să primească mai mulţi bani de la ei, scrie editorialistul Svetoslav Terziev.

Este greu de crezut că ar putea fi vorba de o coincidenţă. Pe 7 octombrie, ministrul britanic de interne, Theresa May, a rupt practic în două tratatul de bază al UE prin propunerea ca dreptul la libera circulaţie, unul dintre principiile de bază al Uniunii, să fie restricţionat pentru cetăţenii unor state membre (este clar că este vorba de Bulgaria şi România). La 8 octombrie, europarlamentarul bulgar Ivailo Kalfin a publicat răspunsul primit de la comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă Laszlo Ando. Întrebat de Kalfin dacă executivul european observă faptul că muncitorii bulgari şi români sunt din ce în ce mai discriminaţi în Marea Britanie, Andor a răspuns după ce a stat pe gânduri timp de două luni. Răspunsul lui poate fi rezumat aşa: ‘Nu, nu observăm nimic’. Reţelele de socializare şi forumurile de pe internet sunt pline însă de dovezi că, în ultima vreme, Londra foloseşte celebrul său aparat birocratic pentru a-i umili pe cei care caută un loc de muncă, trimiţându-i în acest fel pe piaţă neagră, mai scrie Sega.

Crearea unui spirit de ostilitate faţă de Bulgaria şi România pare că nu este provocată de criza economică. Primele manifestări ale acestei tendinţe au fost încă din anul 2004, când cele două ţări au fost separate de celelalte 10 în cea de a cincea extindere a UE. În acest fel, aderarea lor la UE cu o întârziere de trei ani a fost însoţită de condiţii umilitoare. Societatea bulgară a acceptat această atitudine discriminatorie deoarece vedea în ea un instrument de presiune asupra autorităţilor asociate cu corupţie şi legături cu crima organizată. În cinci ani, rapoartele Comisiei Europene nu au schimbat cu nimic clasa politică, dar au produs un stereotip foarte puternic pe care fiecare bulgar îl ia cu sine de fiecare dată când iese din ţară. Statul a rămas acelaşi, dar cetăţenii lui sunt priviţi deja altfel în Europa, mai scrie cotidianul sofiot.
SURSA: Agerpres