Pretul petrolului a luat foc
Preţul petrolului a atins un nou nivel record vineri, 27 iulie, cånd, la New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia contractelor futures pentru piaţa americană, cu livrare în luna august, a ajuns la 141,71 de dolari pe baril la ora 7.30 GMT. Printre factorii care au provocat atingerea acestui nou maxim istoric se numără perspectivele deprecierii pe termen lung a monedei americane. Analiştii de pe Wall Street apreciază că banca centrală a SUA, Federal Reserve, nu va majora, cel puţin pe termen scurt, dobånda de politică monetară, lăsånd astfel dolarul să se devalorizeze în continuare. De asemenea, afirmaţiile preşedintelui OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol), Chakib Khelil, conform cărora cotaţia ţiţeiului îşi va continua evoluţia ascendentă, precum şi semnale din partea Libiei, care şi-ar putea reduce producţia, au contribuit la råndul lor la depăşirea recordului precedent al preţului. Confruntaţi cu perspectiva sumbră a accelerării inflaţiei, investitorii de pe pieţele de capital occidentale se reorientează acum către plasamente cu randament mare, în special pe bursele de mărfuri, petrolul fiind în acest moment una dintre cele mai profitabile investiţii.
AMENINŢARE – Nori negri: avem un deficit extern nesustenabil
Banca Naţională a Romåniei consideră că deficitul de cont curent al ţării noastre, la nivelul actual de 14% din PIB, este nesustenabil şi ar trebui redus printr-un proces gradual. „Avem un deficit extern sustenabil cam de 9%-10%, însă noi (BNR, n.r.) suntem împotriva acestei corecţii brutale de la 14% la 10%. Corecţia trebuie făcută cåt mai gradual şi cåt mai sustenabil“, a afirmat guvernatorul instituţiei, Mugur Isărescu. Estimările pentru acest an realizate de Comisia Europeană plasează nivelul deficitului de cont curent la 16,1% din PIB, în urcare cu peste două procente faţă de nivelul din 2007, cånd acesta a fost de 14%. Astfel, Romånia s-ar putea plasa pe poziţia a treia în råndul statelor UE în ceea ce priveşte ponderea acestui indicator în PIB.
PROIECT – Canalul Dunăre-Bucureşti costă 450 de milioane de euro
Încheierea lucrărilor la canalul Dunăre-Bucureşti, început în 1986 şi terminat în proporţie de 70%, ar putea costa minimum 450 de milioane de euro, a afirmat ministrul Transporturilor, Ludovic Orban. Conform oficialului, există mai multe variante de surse de finanţare ale proiectului: concesionarea lucrărilor, utilizarea de fonduri europene de dezvoltare şi, respectiv, fonduri de la bugetul de stat. Lucrările ar putea începe, în cel mai optimist scenariu, în termen de un an şi jumătate, a explicat Orban. Canalul Bucureşti-Dunăre ar trebui să funcţioneze ca arteră navigabilă (cu o capacitate de transport de 20 de milioane de tone anual), să producă energie electrică prin patru microhidrocentrale, să furnizeze apă pentru irigaţii, iar terenurile adiacente să fie închiriate pentru diverse construcţii şi utilităţi.
ANCHETA – Parlamentul verifică preţurile la energie
Comisia pentru Industrii a Camerei Deputaţilor va declanşa o investigaţie în sectorul energetic cu privire la modul de stabilire a tarifelor la electricitate şi gaze naturale, la oportunitatea majorării acestora în ultimii ani, precum şi la posibilul impact pe care l-ar putea avea înfiinţarea companiei energetice integrate. Comisia de anchetă va fi formată din 22 de deputaţi, va fi condusă de deputatul PSD Iulian Iancu şi îşi va începe activitatea pe 30 iunie, cu termen de finalizare a investigaţiei pånă la 27 septembrie. Conform lui Iancu, creşterile preţurilor la energie au fost mai accentuate în cazul consumatorilor casnici, prin comparaţie cu ceilalţi consumatori. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a anunţat săptămåna trecută că preţurile gazelor naturale pentru populaţie vor creşte de la 1 iulie cu pånă la 12,5%, în timp ce energia electrică se va scumpi cu 4,4%.
CRIZA – Fondurile de private equity se dezumflă
Valoarea totală a fuziunilor şi achiziţiilor la nivel mondial a scăzut în prima jumătate a acestui an cu aproape o treime, pånă la 1.860 de miliarde de dolari, conform informaţiilor publicate de compania de cercetare Dealogic şi citate de cotidianul „Financial Times“. Deşi numărul tranzacţiilor de acest tip din primul semestru a fost mai ridicat decåt acela din perioada similară a anului trecut, tranzacţiile de peste un miliard de dolari au scăzut brusc ca pondere. Criza globală a creditelor continuă să împiedice fondurile de private equity să îşi asigure resursele financiare necesare pentru a putea prelua active scumpe. Fuziunile şi achiziţiile derulate de aceste fonduri a scăzut în volum cu 78% faţă de perioada ianuarie-iunie 2007, ajungånd să reprezinte în prezent doar 6% din piaţa mondială a acestor tranzacţii, cea mai mică pondere din 2001.
AMBIŢII – Reţea ruso-europeană de staţii GPL
Gazprom, cel mai mare producător de gaze naturale la nivel mondial, plănuieşte să creeze, în parteneriat cu companii europene, o reţea de staţii de distribuţie a gazului natural compresat care să acopere întreaga Europă, a afirmat preşedintele grupului rus, Alexei Miller. „Avånd în vedere preţul benzinei, gazul este o alternativă veritabilă“, a explicat managerul rus. UE intenţionează ca 10% din vehiculele aflate în circulaţie în spaţiul comunitar, să utilizeze combustibili alternativi, precum gazul compresat, considerat mai puţin poluant decåt benzina, sau motorina. La råndul său, Gazprom are ca obiectiv să furnizeze, pånă în 2030, un sfert din necesarul de gaze naturale lichefiate la nivel mondial. Grupul va începe producţia acestora în 2009.
PRELUARE – Box intercontinental pe piaţa berii
InBev, cel mai mare producător de bere la nivel mondial, a anunţat că pregăteşte o preluare ostilă a companiei Anheuser-Busch, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa berii din Statele Unite. Anterior, americanii respinseseră oferta de achiziţie în valoare de 46,3 de miliarde de dolari, considerånd că preţul este prea mic. InBev intenţionează să înlăture, printr-un proces în Justiţie, întregul consiliu de administraţie al Anheuser. InBev solicită curţii confirmarea faptului că acţionarii companiei Anheuser pot să îi concedieze fără explicaţii pe toţi membrii consiliului de administraţie. În cazul în care instanţa îi va da cåştig de cauză, grupul ar putea să trateze direct cu acţionarii Anheuser pentru a încheia tranzacţia.
ADMINISTRAŢIE – Zona metropolitană Bucureşti, repusă pe tapet
Bucureştiul ar putea pierde fonduri structurale europene dacă nu va avea o strategie în acest sens şi o zonă metropolitană, a afirmat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Laszlo Borbely. Oficialul a mai arătat că Romånia nu are o legislaţie care să definească zonele metropolitane, însă acestea „se pot înfiinţa prin voinţa liberă a celor care locuiesc în interiorul lor. Trebuie să existe o voinţă politică din partea celei mai importante localităţi din zona respectivă şi a celor din jur, rază care în cazul Bucureştiului este de 40-50 de kilometri.“
