Ilie Bolojan neagă că ar fi știut despre cazul Anastasiu
Premierul României a declarat că nu a avut cunoștință despre dosarul în care a fost implicat fostul vicepremier Dragoș Anastasiu. Potrivit lui Ilie Bolojan, Anastasiu i-a propus să demisioneze imediat după apariția informațiilor, însă el a cerut un răgaz pentru analiză.
Bolojan a precizat că nu ia decizii „pe picior” și că preferă să gândească strategic fiecare pas. El a explicat că, în ciuda neplăcerii create, episodul s-a încheiat și că echipa guvernamentală trebuie să rămână unită pentru a produce rezultate.
„Am urmărit de vineri, de când a apărut acest subiect, ceea ce s-a întâmplat. Domnul Anastasiu a venit cu o propunere, că demisia lui este la dispoziție. I-am spus, în general neluând decizii pe picior niciodată, ci calculând ce se întâmplă, să mai stăm o zi-două, să gândim foarte bine ceea ce urmează să facem. Și eu, având în vedere întotdeauna să încerc să țin echipa de colaboratori în așa fel încât să putem da rezultate. Și am văzut și cel puțin ceea ce s-a transmis în prima parte pe toate posturile, la conferința de presă de duminică, acest episod nu a fost unul fericit nici pentru domnul Anastasiu, nici pentru guvern, nici pentru mine. Dar el s-a încheiat.”, a spus Bolojan într-un interviu pentru G4Media.
Premierul condamnă mita și cere resetarea sistemului public
Un punct central al discursului premierului a fost respingerea categorică a ideii de mită justificată de dificultățile antreprenorilor. Ilie Bolojan a subliniat că, deși înțelege presiunile mediului de afaceri, corupția nu poate fi tolerată.
El a explicat că a trăit și el perioadele dificile din anii ’90 și 2000, dar că „oferirea unor taxe de protecție” nu poate fi acceptată ca soluție. Premierul a spus că sistemele publice care determină astfel de comportamente trebuie reformate din temelii.
În opinia sa, trebuie combătută ideea că mita este singura opțiune în fața unui aparat de stat abuziv. Statul trebuie să ofere reguli clare, echitabile, iar funcționarii corupți trebuie să fie îndepărtați din funcție.
„Nu înseamnă că nu trebuie să tragem niște concluzii după ceea ce s-a întâmplat. Și după descrierea faptelor, și cu toată înțelegerea pe care o am, pentru că și eu am administrat cel puțin o companie mulți ani de zile, și am activat în anii 90, în care am niște ani foarte dificili, chiar am prins și perioada până în 2004, deci știu cum au evoluat lucrurile, în general, darea de mită sau oferirea unor forme de de taxe, dacă aș putea să le spun de protecție, nu le putem încuraja sub nicio formă și nu trebuie, în general, să le acceptăm în nicio situație.
Chiar dacă uneori viața de antreprenor în România i-a pus pe mulți în alegeri foarte dificile, nu o putem încuraja și trebuie să luptăm împotriva unor astfel de situații, în care sisteme publice te pun în situația să faci alegeri foarte dificile. Trebuie să luptăm să nu se mai întâmple astfel de situații”, a mai spus Bolojan.
Suspiciuni în interiorul ANAF și apel la antreprenori
Ilie Bolojan a vorbit deschis despre neregulile din interiorul ANAF, unde funcționari publici ar avea rude cu afaceri în domeniul contabilității sau consultanței. Acești apropiați oferă servicii companiilor care, ulterior, sunt supuse controalelor de la instituțiile conduse chiar de rudele lor.
Premierul a afirmat că deține informații privind aceste relații și că va ordona controale pentru a verifica dacă aceste firme chiar oferă servicii reale sau sunt doar paravane pentru influență și protecție.
„Nu putem susține astfel de practici, dar trebuie să discutăm și aici foarte deschis. Cred că și astăzi avem cazuri. Și am date legate de aceste lucruri, în care oameni de decizie din structurile de finanțe din România au afini, au apropiați, soți, soții, surori, oameni apropiați care au firme de contabilitate sau firme care oferă la rândul lor consultanță unor companii care sunt controlate de instituția pe care sau de direcția pe care acești oameni o coordonează”, a spus Bolojan.
Totodată, el a lansat un apel direct către antreprenori: să nu mai accepte presiuni și să nu mai facă plăți ilegale. Bolojan a garantat că nu mai există „umbrele” instituționale pentru astfel de practici și a cerut denunțarea celor implicați în corupție.
Reforma administrației, un proces de durată, dar inevitabil
Premierul a recunoscut că sistemele corupte din administrația românească nu pot fi desființate peste noapte. El a făcut referire la perioada preaderării la UE, când instituții precum Poliția de Frontieră, Vama sau Garda Financiară funcționau în „sisteme piramidale de protecție”.
Ilie Bolojan a afirmat că reformarea administrației este una dintre principalele sale mize ca premier. Deși eliminarea completă a corupției nu este posibilă imediat, reducerea ei semnificativă este o prioritate.
„Sistemele astea care funcționează într-o formulă pervertită nu pot fi dezafectate de pe o zi pe alta. Și voi dispune controale în următoarea perioadă peste tot, în așa fel încât să vedem dacă într-adevăr aceste firme chiar prestează niște servicii, dacă companiile pentru care prestează aceste servicii chiar au nevoie de ele sau sunt forme mascate de protecție și împotriva cărora trebuie să luptăm cu orice preț. Și eu fac un apel către toți antreprenorii din România, către toți cei care sunt în situații dificile, să nu mai continue cu aceste practici, să oprească orice fel de plăți și să-i denunțe pe acești oameni, pentru că nu mai există de la nivel de instituții niciun fel de umbrelă pentru astfel de practici.
Este evident că ani de zile, când aceste sisteme au funcționat într-o formă pervertită, mă gândesc, de exemplu, cum funcționa în anii de a intra în Uniunea Europeană, Poliția de Frontieră pe granița de vest a României sau sistemul vamal din România. Sau cum a funcționat sistemele de control. Gândiți-vă la Garda Financiară în perioada din anii în 90 și până în 2000, în anii 2000 când s-a schimbat sistemul, aceste servicii funcționau într-o formă pervertită, fiind, din păcate, cred, organizate în sisteme piramidale și niciun sistem nu funcționează în stil mare fără niște protecții din interior. Nu mai există astfel de protecții. Și una din mizele mele, ca premier, este să eliminăm astfel de situații din administrația din România sau să le reducem în cea mai mare parte, pentru că nu le putem elimina de pe o zi pe alta. Asta este adevărul”, a mai spus șeful Guvernului.
Întrebat dacă a sesizat oficial autoritățile judiciare în cazul funcționarilor suspecți, premierul nu a oferit un răspuns clar. El a menționat însă că schimbările de conducere la ANAF au avut și acest scop: reactivarea componentei de integritate și destructurarea rețelelor locale de influență.
„Nu era vorba de șefa ANAF, ci de oameni din toate județele României, unde astfel de practici încă mai există, din păcate”, a mai spus el.
