Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor s-a cifrat, în octombrie 2020, la 4,53 miliarde de lei, în scădere cu 1,95% faţă de suma raportată în luna precedentă, în timp ce restanţele la creditele în valută au coborât cu 1,65%, la 1,8 miliarde de lei (echivalent), conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Totalul creditelor în lei atingea, în octombrie, 193,280 miliarde de lei (cu 1,21% peste valoarea din luna precedentă), din care 71,858 miliarde de lei erau sume contractate de agenţii economici şi 117,113 miliarde de lei împrumuturi luate de populaţie.

Creditele în valută totalizau 88,711 miliarde echivalent lei în octombrie 2020 (cu 0,69% mai puţin faţă de septembrie 2020), din care 51,694 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenţii economici şi 32,219 miliarde de lei credite luate de populaţie.

Bucureştenii aveau, la finele lunii octombrie, credite în lei restante în sumă de 1,784 miliarde de lei (1,839 miliarde de lei în septembrie) şi în valută de 679,9 milioane de lei, echivalent (714,3 milioane de lei în septembrie).

Totalul creditelor în lei contractate în Capitală se cifra la 67,935 miliarde de lei ( 67,132 miliarde de lei luna precedentă), iar al celor în valută la 45,221, miliarde de lei (45,908 miliarde de lei în septembrie).

BNR: Efectele pandemiei pe piața muncii, relativ limitate

Pe de altă parte, BNR transmitea marți că efectele adverse ale crizei pandemice pe piaţa muncii au fost relativ limitate până acum, inclusiv în raport cu aşteptările, în condiţiile repornirii activităţii în numeroase sectoare după începerea relaxării graduale a restricţiilor, dar şi ca urmare a extinderii măsurilor de sprijin guvernamental vizând păstrarea relaţiilor de muncă, după cum arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR.

Potrivit documentului, efectivul salariaţilor din economie şi-a stopat practic scăderea în iunie, iar rata şomajului BIM şi-a încetinit ascensiunea în intervalul mai-iulie, pentru ca în august-septembrie să consemneze chiar uşoare corecţii descendente, ajungând la 5,2%.

Totodată, rata locurilor de muncă vacante a continuat totuşi să se reducă relativ alert în trimestrul II, însă inegal la nivel sectorial, piaţa muncii devenind astfel mai relaxată, dar în condiţiile unor schimbări structurale, relevate inclusiv de creşterea interesului de angajare al firmelor care desfăşoară activităţi esenţiale sau compatibile cu distanţarea socială. Potrivit BNR, în aceste condiţii, după ce a frânat puternic în perioada stării de urgenţă ca urmare a apelului extins la şomaj tehnic, creşterea anuală a câştigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat în iunie-iulie şi a rămas neschimbată în august, media ei pe primele două luni ale trimestrului III urcând astfel în apropierea valorilor înregistrate în lunile premergătoare şocului pandemic.