Potrivit analizei BNR, în 2010, participaţiile străinilor la capital s-au cifrat la 1,824 miliarde euro. Acestea au fost rezultatul participaţiilor efective la capital, de 4,067 miliarde euro, ponderate cu pierderea netă de 2,243 miliarde euro a întreprinderilor investiţiilor străine directe. De asemenea, creditele intra-grup au cumulat 399 miliarde euro.
Spre comparaţie, pe datele finale la nivelul anului 2009, investiţiile străine nete s-au situat la 3,39 miliarde euro, din care 1,73 miliarde euro participaţii la capital şi 556 milioane euro credite intra-grup. În ceea ce priveşte participaţiile de capital, acestea s-au cifrat efectiv la 3,12 miliarde euro, dar au fost ponderate cu pierderea netă de 1,39 miliarde euro.
În comunicatul din februarie, BNR estima că investiţiile străine s-au cifrat la 2,6 miliarde euro în 2010, nivel cu circa 400 milioane mai mare decât cel rezultat în urma analizei detaliate.
Industria captează aproape jumătate din investiţiile străine
La sfârşitul anului trecut, soldul investiţiilor străine directe a ajuns la 52,585 miliarde euro, din care 35,53 miliarde euro participaţiile la capital şi 17,06 miliarde euro credite de la investitorii străini. Interesant este că, participaţiile la capital aproape că au stagnat la nivelul lui 2009 (35,6 miliarde euro), dar au crescut cu circa 2,7 miliarde euro creditele de la investitorii străini.
Pe de altă parte, în ciuda scăderii nivelului investiţiilor străine directe (ISD) din 2010, industria a continuat să atragă cea mai mare parte a acestora, consolidându-şi ponderea la 43,9% din soldul total al ISD, în creştere faţă de 2009, când ponderea ISD în industrie era de 41,4%.O pondere cât mai mare a industriei ca destinaţie a investiţiilor străine e cu atât mai benefică cu cât creşte stabilitatea investiţiilor străine per ansamblu. Spre exemplu, ţările baltice, care beneficiaseră de 80% investiţii străine în intermedieri financiare înainte de criză, au fost crunt lovite de volatilitatea acestor fluxuri care brusc s-au stopat şi chiar au fost negative.
Industria e urmată la mare distanţă de intermedierile financiare, care cumulează 19,1% din totalul ISD şi de comerţ, cu o pondere de 12,4%. Construcţiie aveau la sfârşitul lui 2010 o cotă de 9% din soldul ISD, tehnologia informaţiei şi comunicaţiile cumulau 5,9%, iar alte activităţi – 9,7%.