Astăzi, BNR a plafonat la doar 5 miliarde lei lichiditatea oferită pentru o săptămână băncilor comerciale, suma fiind în scădere de la nivelul de săptămâna trecută.
De la 12 la 5 miliarde
În urmă cu o săptămână, BNR a surprins piaţa plafonând pentru prima oară sumele de la licitaţiile Repo la 6 miliarde lei, în condiţiile în care în acea zi expirau împrumuturi de 12 miliarde lei.
De atunci şi până acum, această tăiere de lichiditate s-a resimţit în piaţa interbancară prin creşterea dobânzilor la lei şi scăderea cursului euro. Pe de-o parte, băncile cu nevoi de lichiditate au fost împinse să plătească dobânzi mai mari la leii de pe piaţa interbancară sau a trebuit să schimbe din valută pentru a înlocui leii ce nu îi mai putea împrumuta ieftin şi nelimitat de la BNR.
„Azi BNR a decis să plafoneze sumele oferite prin Repo la 5 miliarde lei. Practic, ţine cursul şi prin nevoia de lichiditate a băncilor comerciale şi prin schimbarea stocului de valută de la Ministerul de Finanţe”, a declarat un dealer pentru Capital.
Cursul ţinut cu banii băncilor şi ai Finanţelor, dar cu costul scumpirii leilor
„Ministerul de Finanţe schimbă din buffer (stocul tampon de valută n.r.), iar BNR schimbă mai departe în piaţă. Problema e că Finanţele schimbă mai repede decât poate BNR să schimbe în piaţă. Numai în iulie, bufferul a scăzut de la 4 miliarde euro la 3,2 miliarde euro”, spune dealerul.
Potrivit lui, dobânzile la lei (Robor) în piaţa interbancară sunt între 5,7% şi 5,87%, în condiţiile în care înainte de prima palfonare erau pe la 5,25%-5,64%.
Acţionare prin "băncile de casă"
Dobânzile poate ar fi crescut şi mai mult prin limitarea la doar 5 miliarde lei a sumelor de la Repo, dar dealerii cred că BNR mai oferă lichiditate prin relaţii bilaterale unor bănci de casă, aceleaşi care cumpărau silitor titluri de stat când restul băncilor nu participau.
„Este posibil ca BNR să ofere lichiditate prin relaţii bilaterale băncilor de casă. Aceste 3 bănci s-ar putea să fie aceleaşi care cumpărau titluri de stat în perioada octombrie – februarie, adică CEC Bank, Banca Transilvania şi Carpatica. În acea perioadă, tot 3 bănci participau la Repo şi luau bani de la BNR la 5,25%, când în piaţă dobânzile erau la 2%. Acum, aceste bănci s-ar putea să ia la 5,25%, când dobânzile sunt mai sus pe interbancar”, explică dealerul.
Se scumpeşte finanţarea în lei, cea promovată de BNR
Practic, aceste bănci pot fi considerate un fel de curea  de transmisie a BNR, prin care banca centrală controlează şi cursul şi lichiditatea din piaţă şi satisfacerea nevoilor de Ministerului de Finanţe.
Totuşi, prin strategia de a ţine cursul leului în raport cu euro la un nivel rezonabil BNR poate afecta economia prin scumpirea împrumuturilor în lei, aceleaşi pentru care pledează de atâta timp şi care sunt legate de ratele Robor, care deja au crescut cu 0,4-0,5 puncte procentuale.