Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Editoriale

Banca Mondială, Comisia Europeană și FMI evaluează pozitiv perspectivele de creștere a economiei României

Autor: | | 0 Comentarii | 918 Vizualizari

Cele mai importante rapoarte economice la nivel internațional cu privire la evoluția economiei, care sunt luate în considerare de investitorii străini și de piețele internaționale în vederea stabilirii perspectivelor de dezvoltare și a identificării oportunităților de plasare a capitalurilor, sunt cele realizate de Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană (CE). În aceste analize este prezentă și România și toate acestea pun în evidență faptul că țară noastră va înregistra în perioada 2018-2020 o creștere economică substanțială bazată pe investiții. Care sunt cele mai importante prevederi referitoare la economia țării noastre?

În primul rând, toate cele trei rapoarte confirmă faptul că în 2017 creşterea economică a fost una dintre cele mai mari din UE: a fost de 2,8 ori mai mare decât media înregistrată în zona euro şi în UE. Este o creştere substanţială, obţinută de puţine economii pe parcursul unui ciclu economic şi pe care o întâlnim o dată la zece ani. Practic, în anul 2017, s-a atins maximul ultimilor zece ani atât în UE cât şi în România, fiind maximul unui ciclu economic. Important de remarcat este faptul că după un an 2016 dezastruos din punct de vedere al investiţiilor, în care formarea brută de capital a scăzut cu 2% şi a avut o contribuţie negativă la creşterea economică de -0.5 pp, în anul 2017 această şi-a revenit, înregistrând o creştere substanţială, de 4,7%, şi o contribuţie pozitivă la creşterea PIB-ului de 1,1 pp.

Raportul Global Economic Prospects realizat de Banca Mondială şi  publicat în această luna a îmbunătăţit estimările de creştere a economiei României atât pentru 2018 cât şi pentru următorii doi ani.

Astfel, Banca Mondială, faţă de prognoza realizată în ianuarie 2018 când estima o creştere economică de 4,5% pentru economia românească, în luna iunie a îmbunătăţit estimarea, cu mai mult de jumătate de punct procentual şi anticipează o creştere de peste 5% în anul 2018. Mai mult, această îmbunătăţire a estimărilor vine chiar dacă în primul trimestru economia românească a crescut doar cu 4,2% fiind totuşi a cincea cea mai mare creştere economică din UE după Letonia (5,2%), Polonia (4,9%), Ungaria (4,7) şi Cehia (4,5%). De asemenea, în primul trimestru 2018 economia românească a crescut cu aproape 1,75 ori mai mult faţă de media UE (2,4%). Trebuie menţionat că, faţă de trimestrul anterior (trim. 4 2017), creşterea economică în primul trimestru 2018 a fost zero, ceea ce unii economişti interpretează eronat ca fiind o slabă performanţă, fără să ţină cont că a fost totuşi a cincea cea mai mare creştere din UE faţă de acelaşi trimestru al anului anterior şi uită să spună că economia a stagnat la nivelul celui mai bun trimestru (trim. 4 2017) din ultimii zece ani. Ar fi bine că economia românească să stagneze la o creştere de peste 4%. Din punct de vedere al structurii creşterii economice, cel mai important aspect constă în faptul că formarea brută de capital fix (investiţiile din PIB) a crescut cu 4% în primul trimestru şi a avut o contribuţie de 0,8 pp la creşterea economică.

 

 

În acelaşi raport, Banca Mondială a îmbunătăţit şi perspectivele de creştere economică pentru anul 2019 la 4,5%, adică cu 0.4 pp mai mult faţă de estimarea din ianuarie şi la 4,1% în 2020, ceea ce înseamnă mai mult de 0,6 pp faţă de ultima estimare din ianuarie.

O altă instituţie financiară de renume, Fondul Monetar Internaţional, în raportul "World Economic Outlook" privind perspectivele economiei globale, a revizuit în creştere, de la 4,4% la 5,1%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an. Din punct de vedere al evoluţiei economiei europene, raportul FMI consemnează faptul că România şi Malta vor înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, cu aproape de două ori mai mare decât media UE. Mai mult, menţinerea unui decalaj consistent între creşterea economică a României şi creşterea economică medie din UE ne va permite să reducem în continuare decalajele de dezvoltare faţă de media europeană. Astfel, putem să reducem decalajele dintre veniturile românilor şi celelalte venituri din Uniunea Europeană iar puterea de cumpărare a românilor a depăşit pentru prima dată nivelul de 60% din media puterii de cumpărare din UE, ajungând la aproape 62%. Și în anii următori, dacă România evoluează conform proiecţiilor de creştere economică ale BM, FMI şi CE, atunci în 2020 vom ajunge la o putere de cumpărare de aproximativ 68% din media puterii de cumpărare din UE.

Comisia Europeană, în evaluarea de primăvară  a economiei româneşti (Spring 2018 Economic Forecast-România), estimează pentru 2018 o creştere de 4,5% şi confirmă că această “va rămâne robustă”. CE confirmă că formarea brută de capital fix (investiţiile din PIB) şi-a revenit iar conform estimărilor CE în următorii doi ani creşterea investiţiilor va fi semnificativă şi se va situa în jurul cifrei de 7%. Un alt aspect important prezent în raportul CE se referă la perspectivele de creştere a economiei pe termen lung, reflectate în evoluţia PIB potenţial şi confirmă că acestea sunt cu mult peste media europeană, fiind printre cele mai bune din UE. Rată de creştere a PIB potenţial a fost în 2017 de 4,1%, conform CE, dublu faţă de media UE şi media zonei euro. Mai mult, în 2018 rată de creştere a PIB potenţial creşte la 4,3%, fiind cu mult peste cea înregistrată de Cehia (3,1%), Polonia (3,6%), Ungaria (3,2%), Franţa (1,2%), Austria (2%), Germania (1,9%) sau media UE (1,7%). De asemenea, trebuie menţionat că cea mai mare parte a creşterii PIB-ului potenţial (aproximativ 62%) este generată de productivitatea totală a factorilor (TFP), ceea ce înseamnă că România are o creştere economică intensivă bazată pe eficienţă şi calitatea factorilor.

În concluzie, analizele Comisiei Europene, Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional evidenţiază că România are o foarte bună stabilitate macroeconomică, bazată pe perspective de creştere pe termen scurt şi pe termen lung de peste 4%.

 

Prof. Univ. Dr. Dan Armeanu, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ASE Bucureşti

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

Capital - Articole similare

Editoriale

06 august 2018

Nu merg la muncă, dar merg la vot

Editoriale

30 iulie 2018

Guvernul de rușine națională

Editoriale

30 iulie 2018

Keynes împotriva keynesienilor

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.