La mai bine de doi ani de la prima restructurare efectuată după ce a fost numit la conduce­rea Fiscului, Sorin Blejnar a dat acum startul adevăratului proces de restructurare. Dacă în 2009 a reușit să desființeze circa 1.000 de posturi prin comprimarea structurilor de control, acum, președintele Agenției Naționale de Admi­nistrare Fiscală (ANAF) trebuie să re­nunțe la circa 1.500 de angajați ai Fiscului și instituțiilor subordonate. Aceștia vor fi nevoiți să plece în circa 60 de zile de la publicarea actelor care reglementează acest proces în Monitorul Oficial.
„Vom avea 29.100 de posturi finan­ța­te, iar în prezent sunt 34.027. Concomitent cu reducerea de personal, se vor reduce semnificativ funcțiile de conducere; legea prevede clar – o funcție de conducere la 12 oameni, așa e prin tot sistemul fiscal românesc. Se vor desființa și posturi de conducere, circa 600“, a spus Sorin Blejnar, într-un interviu acordat Capital.
Blejnar spune că acest proces de reorganizare este benefic și pentru eficientizarea activității, nu doar din perspectiva reducerii numărului de angajați, ci prin faptul că salariații vor fi testați profesional. „Lucrul cel mai important nu constă doar în faptul că ne reducem numărul de posturi. Un lucru foarte important va fi acela că, fiind mai mulți oameni și mai puține locuri, angajații vor simți o presiune, presiunea testării profesionale“, spune șeful Fiscului. El a dat ca exemplu Garda Financiară, instituție din subordinea ANAF, unde unii angajați s-au blazat. „La Gardă și la Vamă, eu cred că există oameni care sunt depășiți din punct de vedere profesional, pentru că în ultimul an nu și-au canalizat activitatea sau munca spre descoperirea marilor cazuri de evaziune. Sunt oameni care nu au mai progresat, și astăzi nu mai au capabilitatea decât de a da amenzi contravenționale“, susține el.
Pentru a eficientiza activitatea Gărzii Financiare, șeful Fiscului a dispus, încă de la începutul acestei luni, ca toți comisarii să fie îmbracți în uniformă, așa încât atunci când se află într-o piață, de exemplu, doar prezența lor acolo să aibă un efect mult mai mare decât aplicarea unor amenzi celor care fac trafic cu țigări de contrabandă. „Pentru a credibiliza Garda Financiară, consider că acesția (comisarii – n.r.) trebuie să aibă o altă ținută, să fie integri, să transmită un mesaj“, explică Blejnar.
Dispar administrațiile ineficiente
Un alt avantaj al restructurării constă, în opinia lui Sorin Blejnar, în relocarea unor angajați în domenii-cheie, precum cel al marilor contribuabili, unde deficitul de personal este uriaș. „Dacă în urmă cu câțiva ani erau 1.000 de mari contribuabili și 350 de angajați, acum sunt 3.000 de contribuabili la același număr de personal. Consider că pe acest segment mai avem nevoie de oameni, pentru că cei 3.000 de contribuabili ne dau 60% din încasările națiunii“, motivează Sorin Blejnar.
Potrivit acestuia, alte sectoare cu de­ficit de personal sunt controlul fiscal, ju­ridicul și IT. „Vom reloca oamenii. Vom începe să desființăm din administrațiile financiare. Noi, în România, aveam 424 de administrații financiare, unele dintre ele au fost înființate în ultimii 20 de ani pe criterii administrative. Avem ad­mi­nistrații financiare care deservesc lo­calități diferite, dar au sediu în a treia localitate“, precizează șeful ANAF. „Nu înseamnă neapărat o desființare de dragul de a desființa, pur și simplu le consolidăm. În cele aproape 150 de administrații lucrează 2.100 de oameni care reprezintă aproximativ 10% din personalul direcțiilor generale ale finanțelor publice, iar încasările nu depășesc 2,5% din încasările ANAF“, adaugă președintele Fiscului.
Continuă negocierile cu Rompetrol
În ceea ce privește datoria companiei Rompetrol către statul român, Sorin Blejnar spune că negocierile sunt în desfășurare. „Este prematur să dau un răspuns, suntem încă în discuții cu reprezentanții Rompetrol“. Statul a recuperat doar 54 de milioane de euro din suma totală de 571 milioane de euro pe care grupul Rompetrol o avea de achitat până la 30 septembrie 2010, în contul datoriilor istorice ale rafinăriei Petromidia, angajate printr-o emisiune de obligaţiuni de stat din anul 2003. La acea dată, la conducerea Rompetrol se afla omul de afaceri Dinu Patriciu, care a vândut în 2007 pachetul majoritar către KazMunaiGas (KMG).