Mircea Geoană, dezamăgit de politica privind protecţia mediului din România

Mircea Geoană reclamă „absenţa unei dezbateri serioase, argumentate despre justul echilibru între folosirea resurselor energetice şi agricole actuale şi tranziţia ecologică în noul model economic al ţării.” Din punctul lui de vedere, este o eroare politică şi o eroare strategică majoră.

„Prinşi în menghina stăpânirii deficitelor pe care trebuie să le facem, a îndeplinirii condiţiilor şi criteriilor de PNRR – trebuie să le facem, şi ştiu că nu este uşor, politic vorbind, am mâncat şi eu pâinea asta, nu este uşor şi stăm şi în buza unui an super-electoral în 2024 – viziunea politică şi capacitatea profesională de a ataca un astfel de şantier transformaţional şi cu riscuri electorale şi politice riscă să fie din nou amânat pentru următorul ciclu politic, aşa cum am amânat nepermis, timp de decenii, exploatarea şi punerea în valoare a resurselor pe care România le are şi care sunt convins că le va exploata în cele din urmă.

Aşa cum am făcut-o nepermis de mult, nu cred că un moment politic mai complicat, geopolitic foarte complicat, trebuie să ne împiedice să lansăm o astfel de conversaţie. Nu doresc să umbresc în niciun fel munca asigură a profesioniştilor, inclusiv a politicienilor care ştiu să facă treabă din această ţară pe acest subiect foarte important”, a spus, luni, Mircea Geoană în cadrul discursului ţinut la festivitatea de deschidere a anului universitar de la Universitatea Petrol-Gaze.

Scepticismul generalizat pe care îl aude și el, chiar de la Bruxelles, nu este legat de capacitatea noastră de a scrie strategii, ci de capabilitatea, uneori minusculă, de a le pune în practică. Este absolut convins că de la Universitatea Petrol-Gaze va exista o conversaţie autentică, profesionistă, cu argumente pro şi contra pentru a putea ca România să-şi atingă potenţialul şi să îşi atingă obiectivele economice, politice şi tehnologice.

România ar trebui să se alăture Franţei şi Marii Britanii într-o Antantă Cordială pentru protecţia mediului

Potrivit lui, România ar trebui să fie prima ţară care să se alăture Franţei şi Marii Britanii într-o Antantă Cordială pentru protecţia mediului şi a biodiversităţii.

Regele Charles al III-lea a propus refacerea Antantei Cordiale, alianţa militară şi politică dintre Franţa şi Anglia din Primul Război Mondial, într-o nouă formulă pentru protecţia mediului înconjurător.

Mircea Geoană crede că ar trebui să se țină cont de relaţiile excepţionale pe care Bucureștiului le are cu Londra și Parisul pentru a face parte din noua Antantă Cordială.

„Poate că aţi văzut recenta vizită de stat a Regelui Charles al III-lea în Franţa. Regele Charles, poate cel mai extraordinar ambasador al frumuseţilor României la nivel la nivel global.

Şi la întâlnirea cu preşedintele Franţei şi suveranul britanic, acesta a propus refacerea Antantei Cordiale, alianţa militară şi politică dintre Franţa şi Anglia din Primul Război Mondial, într-o nouă Antantă Cordială pentru protecţia mediului şi a biodiversităţii.

Ţinând cont de relaţiile excepţionale cu ambele ţării şi cu ambii lideri, nu văd niciun fel de problemă ca România, atât de iubită de suveranul britanic şi atât de preţuită de partenerul nostru francez, să fie prima ţară europeană care să se alăture acestei Antante.

Aceasta este familia noastră, acesta este nucleul de ţări cu care trebuie să stăm împreună şi NATO reprezintă, şi Uniunea Europeană, esenţa acestei apartenenţe la lumea occidentală şi democratică pe care ţara noastră o are şi o va avea în continuare”, a adăugat secretarul general adjunct al NATO.