Alimentele naturale, o teapa de miliarde

Cu toate ca astfel de practici sunt ilegale, incalcand legea etichetarii, autoritatile nu misca un deget pentru a elimina falsurile. In aceste conditii producatori „iau ochii”, dar si banii cumparatorilor cu inscriptii pe eticheta de genul „natural”, „traditional”, „eco”, „bio”, „100% natural” etc. O astfel de etichetare este cheia succesului pentru multe societati. „Aceasta piata este in crestere. Este aceeasi reteta, aceeasi metoda. Au succes pentru ca lumea este atrasa de inscriptie”, spune G

Cu toate ca astfel de practici sunt ilegale, incalcand legea etichetarii, autoritatile nu misca un deget pentru a elimina falsurile. In aceste conditii producatori „iau ochii”, dar si banii cumparatorilor cu inscriptii pe eticheta de genul „natural”, „traditional”, „eco”, „bio”, „100% natural” etc. O astfel de etichetare este cheia succesului pentru multe societati. „Aceasta piata este in crestere. Este aceeasi reteta, aceeasi metoda. Au succes pentru ca lumea este atrasa de inscriptie”, spune Gianina David, junior buyer Metro.

Un caz edificator este cel al firmei Danubio. Aceasta vinde cinci sortimente de cascaval cu sigla „bio”. „Este o sfidare!”, spune Teodora Aldescu, sef birou Agentia Nationala a Produselor Ecologice (ANPE). Sfidare, pentru ca legislatia permite etichetarea cu „biologic”, „ecologic” si cu derivatele acestor cuvinte numai daca respectivul producator are un atestat mentionat si pe eticheta. Or, pe respectivele produse, nici vorba de vreun atestat. Prin aceasta mentiune care intra in categoria falsuri alimentare, firma respectiva castiga sume impresionante. Aceste produse se vand, in medie, cu 20.000 lei/kg mai scump. La o desfacere de 60 tone lunar, mentiunea „bio” aduce, fara nici un alt efort, incasari de peste 1,2 miliarde de lei lunar. Etichetarea „natural”, „traditional” nu incalca deocamdata nici o lege decat cea a bunului-simt. „In acest moment nu exista o legislatie care sa precizeze standardele pentru productia naturala sau traditionala, cum se intampla in strainatate. In mod normal, a produce natural inseamna a nu folosi ingrasaminte si nici o alta substanta de sinteza. Din pacate, atata timp cat nu exista inspectie, piata nu va fi corecta”, spune Olimpia Vorovenci de la Asociatia Romana de Standardizare.
Un alt speculant pe aceasta piata este fabrica de conserve Raureni. Toate produsele acesteia sunt etichetate „produs natural”, culmea, provenind de la o societate patronata de combinatul chimic Oltchim. Reprezentantii fabricii din Raureni ne-au precizat ca alimentele sunt naturale pentru ca sunt conservate in otet. In cazul acestei firme venitul suplimentar adus in mod „natural”, fara nici un efort, este de peste 10 miliarde de lei lunar. Pentru perioada urmatoare se asteapta o crestere a ofertei de alimente „naturale” contrafacute.