Grecia este absolut dependentă de pachetul de ajutor din partea europenilor şi a FMI, care va ajunge până în 2016 la valoarea de 239,9 miliarde de euro. Este vorba de cel mai mare pachet de salvare ce a fost proiectat vreodată în lume pentru a se evita falimentul necontrolat al unei ţări dezvoltate. După cum a subliniat pentru ziarul nostru ministrul de finanţe Giannis Stournaras: "Dacă nu primim tranşele (de ajutor) riscăm să ne sufocăm, iar dacă ajutorul se va întrerupe, vom muri".
În aceste condiţii, ministrul grec de finanţe va prezenta săptămâna viitoare (cel mai târziu luni, 5 noiembrie) în Parlament două proiecte de lege care vor însoţi acordul cu troica UE-BCE-FMI pentru cel de-al treilea Memorandum consecutiv de împrumut, pentru ca aceste proiecte legislative să fie adoptate şi astfel să fie acordate tranşele în valoare de 38,4 miliarde de euro, pe care troica le-a îngheţat.
1. Primul şi cel mai critic proiect de lege cuprinde toate măsurile necesare (prior actions) pentru noul memorandum ce trebuie votate şi aplicate pentru deblocarea ajutorului.
2. Cel de-al doilea proiect de lege va cuprinde toate măsurile bugetare şi va însoţi bugetul pentru 2013.
După restructurarea datoriei publice greceşti (prin PSI – participarea investitorilor privaţi) şi după acordul din luna martie (cu privire la un nou ajutor n. trad.), în esenţă au fost îngheţate toate acţiunile ce ar fi trebuit întreprinse pentru acordarea tranşelor prevăzute pentru trimestrul al treilea al anului 2012 în valoare de 8,2 miliarde de euro şi a banilor pentru cea de-a doua etapă a capitalizării băncilor greceşti ce se ridică la 23 de miliarde euro (în total 31,2 miliarde de euro).
Tot de adoptarea şi aplicarea noilor măsuri până în luna decembrie depinde şi plata ultimei tranşe aferente acestui an, ce se ridică la 7,2 miliarde de euro şi care va fi destinată în cea mai mare măsură plăţii dobânzilor la împrumuturi (toate aceste tranşe însumează 38,4 miliarde de euro).
Este evident că "banii sunt mulţi" pentru Grecia şi că fără aceştia ţara va ajunge la incapacitate de plată pe plan extern şi într-o situaţie mult mai rea decât cea de astăzi, chiar şi dacă ar reuşi ca în 2013 să obţină un excedent primar (adică să-şi acopere cheltuielile prin veniturile curente).

Gol de finanţare

Un alt parametru este acela că şi dacă programul de măsuri al Greciei va fi adoptat de Eurogroup şi vor fi eliberate tranşele – adică banii acordaţi de statele-membre şi de EFSF – va trebui să existe un acord pentru acoperirea golului de finanţare ce va fi creat de revizuirea celui de-al doilea memorandum şi de prelungirea programului de ajustare bugetară până în 2016. Acest gol, adică nevoia unei finanţări suplimentare, se calculează la 13-15 miliarde de euro.
În plus, va fi necesar să se ajungă la un acord cu privire la uşurarea poverii datoriei publice a Greciei care s-a acumulat – în ciuda primei restructurări a ei – astfel încât datoria să devină sustenabilă. Numai astfel se va putea acorda şi partea de ajutor acoperită de FMI (conform statutului, FMI nu poate oferi ajutor statelor care au un nivel al datoriei publice socotit nesustenabil şi, prin urmare, ajutorul FMI pentru Grecia depinde de publicarea raportului cu privire la sustenabilitatea sau nu a datoriei greceşti n. trad.). Cota aferentă FMI din întregul pachet se ridică la 45,8 miliarde de euro şi este de asemenea cel mai mare împrumut acordat vreodată de FMI unei singure ţări.
Observatori avizaţi nu exclud eventualitatea de a ne afla în faţa unei noi evoluţii, a unei etape în care FMI să prefere să se retragă total din Grecia, iar supravegherea programului de stabilizare să fie preluată complet de Comisia Europeană şi de BCE, care sunt de altfel şi principalii creditori ai ţării şi ai sistemului bancar grecesc. În acest context, au o importanţă deosebită propunerile şi ideile ministrului german de finanţe Wolfgang Schäuble cu privire la un nou regim de supraveghere sporită a Greciei (ar fi vorba de numirea unor tehnocraţi străini care să supervizeze acţiunile guvernului grec, lucru care stârneşte indignare la Atena care îşi vede ştirbită suveranitatea n.trad).

Propunerile cu privire la datorie

Pentru a se asigura sustenabilitatea datoriei, pe masa de discuţii au fost puse o serie de propuneri care vizează: prelungirea perioadei de achitare a unei părţi din obligaţiunile greceşti deţinute de BCE în portofoliul său şi care au scadenţă până în 2016, o amânare a rambursării împrumutului acordat prin primul memorandum de către statele-membre din zona euro şi scăderea dobânzilor la împrumuturile primite de Grecia prin primul pachet de sprijin, dar nimic nu este oficial.

Reduceţi dobânzile pentru Grecia – IIF susţine necesitatea prelungirii programului de ajustare

În acestă etapă delicată a negocierilor care vor continua la nivel european, dar şi cu FMI pentru a se asigura sustenabilitatea datoriei, Institutul pentru Finanţe Internaţionale se află alături de Grecia, susţinând public, dar şi prin rapoartele sale necesitatea prelungirii programului de ajustare financiară pentru a i se da timp Greciei să iasă din recesiune. IIF precizează în raportul său că prelungirea nu înseamnă neapărat că Atena va avea nevoie de o finanţare suplimentară din partea troicii.
Potrivit calculelor IIF, scăderea dobânzilor la împrumuturile acordate Greciei poate contribui la economisirea a 18,5 miliarde de euro până în 2015, sumă care acoperă suficient de bine golul de finanţare ce va rezulta de pe urma prelungirii cu doi ani a programului de ajustare bugetară al ţării. În cazul în care vor fi scăzute dobânzile, iar recapitalizarea sectorului bancar grecesc se va realiza prin Mecanismul European de Sprijin (ESM), atunci procentul datoriei ca raport din PIB va scădea la 98% până în 2020.
SURSA: TO VIMA, RADOR