România, între haosul prețurilor europene și echilibrul dezinflației
România a navigat printre turbulențele prețurilor cu o traiectorie surprinzător de stabilă. Adrian Vasilescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, a analizat evoluția acestui fenomen într-o intervenție la postul B1 TV, oferind o perspectivă amplă asupra dinamicii inflaționiste din ultimii ani și locul aparte pe care țara noastră îl ocupă în acest context.
Punctul de plecare al inflației europene se leagă strâns de începutul anului 2021, după ce 2020 s-a încheiat cu o rată modestă, dar sănătoasă, de 2,06%. Acest prag părea, la vremea respectivă, o performanță în comparație cu statele europene care încă se luptau cu valori negative. Însă liniștea a fost scurtă. La nivel global, prețurile au început să crească într-un ritm accelerat, iar țările UE au fost prinse în vârtejul unei inflații persistente, pe care au încercat, fără mare succes, să o tempereze.
În fața valului inflaționist, România a fost una dintre puținele țări care au reacționat rapid. În toamna lui 2021, autoritățile de la București au crescut rata de politică monetară, o mișcare considerată esențială în limitarea impactului negativ al inflației. Această măsură preventivă a permis țării să intre în 2022 pregătită pentru a face față „dezordinii prețurilor” – un termen folosit de Vasilescu pentru a descrie complexitatea și instabilitatea prețurilor care nu mai urmează un model predictibil.
„O evoluție calmă (a inflației) și, ăsta e un termen blând, o avem din 2020. Anul 2020 s-a încheiat cu o inflație de 2,06 și acesta a fost cel mai bun rezultat din UE. Și nu spun totul, că a fost, de fapt, singurul rezultat sănătos din UE! Imediat după acest rezultat a început inflația globală care ne toacă banii și nervii de atâția ani. Ianuarie 2021 a fost oficial luna în care a început inflația în lume. Sigur că UE a avut niște parcursuri foarte încurcate, că atunci când au să crească prețurile au început să crească de sub 0 pentru 14 țări din UE. De sub zero! Și până au ajuns la 2%, cât e ținta de inflație în UE, a trecut foarte mult timp, că aproape în primăvara lui 2021 s-a ajuns la ținta de inflație și de atunci a început inflația în UE”, a explica consilierul de la BNR.
De la inflație la dezinflație – și un nou risc: deflația
În noiembrie 2022, inflația și-a pierdut din intensitate, iar România a intrat într-o perioadă de dezinflație constantă, ceea ce înseamnă o reducere progresivă a ritmului de creștere a prețurilor. Această tranziție a fost atât de clară și stabilă, încât România a ajuns să fie una dintre cele mai bine poziționate economii din UE în ceea ce privește controlul prețurilor.
În contrast, alte 15 state europene – printre care și economii mari precum Germania, Danemarca sau Suedia – s-au apropiat periculos de zona deflației în toamna lui 2024. Deflația, adică scăderea generalizată și susținută a prețurilor, este considerată un fenomen la fel de periculos ca inflația, pentru că afectează consumul și investițiile.
„Noi, în ianuarie, am început inflația. România a fost prima care a intervenit împotriva inflației în octombrie și noiembrie 2021, urcând rata de politică monetară. A venit noiembrie 2022, când practic s-a cam terminat cu inflația și a început dezinflația, dar foarte repede preșurile s-au încurcat așa mult că termenul inflație nu mai era propriu, chiar dacă statisticienii spun în continuare inflație, că ei sunt conservatori. mai ales Eurostat nu poate să schimbe ba inflație, ba dezinflație, ba nu știu cum, și atunci ei au rămas pe inflație, dar în realitate termenul cel mai corect e dezordinea prețurilor.
Acum sunt analiști care citesc tablourile Eurostat și văd că, aritmetic, avem cifrele cele mai mari, dar noi, practic, nu mai suntem în inflație din noiembrie 2022, noi suntem în dezinflație și am rămas cu o dezinflație continuă, o curbă a dezinflației foarte exactă, sănătoasă și corectă. Avem cea mai bună cursivitate din toată UE.
Ei bine, ce s-a întâmplat important în această perioadă pentru foarte multe țări din UE care s-au luptat să învingă inflația e că au ajuns la 2%, care ținta de inflație, și n-au putut să oprească acolo inflația (…) și a început să coboare dinamica prețurilor pentru 15 țări din UE încet-încet către zero”, a continuat Vasilescu.
Intervenția pieței – sau misterul „mâinii invizibile”
Un punct interesant subliniat de consilierul BNR a fost ideea intervenției „mâinii invizibile” – acel mecanism impredictibil, aproape metafizic, prin care piața se autoreglează.
În contextul în care unele țări europene coborâseră periculos de mult rata inflației, un nou șoc inflaționist a lovit în ultimele luni din 2024. Din SUA până în estul Europei, prețurile au început din nou să urce, un fenomen pe care Vasilescu îl pune pe seama reacției naturale a piețelor globale în fața riscului de deflație.
„Septembrie anul trecut a fost o lună foarte specială în toată dinamica prețurilor pentru că 15 țări din UE au ajuns în ce se numește antecamera deflației, adică foarte aproape și sunt țări mari – Germania, Danemarca, Suedia, Finlanda.
Aci s-a întâmplat un lucru extraordinar. Practic, pe un aliniament care începe din SUA, merge prin Marea Britanie și ajunge în UE până la flancul nostru estic, pe acest întreg aliniament a intervenit ceea ce-mi place mie să spun și să cred – ceea ce numim în economie – ”mâna invizibilă”. Practic, mâna invizibilă a intervenit. E o noțiune pe care o vântură economiștii dinainte de 1800, o noțiune care a intrat de multe ori nu numai în economie. De exemplu, după un război se nasc foarte mulți băieți, că au murit mulți bărbați în război. Mâna invizibilă lucrează și a lucrat și aici. Era pericol pe linia 0. De pildă, Irlanda ajunsese la rata anuală a prețurilor de 0,0, mai avea un pas și intra în deflație. E acționat mâna invizibilă în America, Marea Britanie și toată UE a intrat un șoc inflaționist care a schimbat total direcția”, a mai explicat Adrian Vasilescu.
Octombrie, noiembrie și decembrie 2024 au adus un nou val de scumpiri în aproape toată Uniunea Europeană. România, însă, a fost una dintre puținele țări care au suferit o lovitură minimă – doar 0,7%, potrivit datelor Eurostat. Doar patru state membre au reușit să atenueze efectele acestui nou val inflaționist, iar România se numără printre ele, cu o revenire rapidă și o tranziție continuă spre o dezinflație sănătoasă.
„Și trei luni – octombrie, noiembrie și decembrie – prețurile au zburat. Singura țară care a scăpat de șocul inflaționist, paradoxal, a fost Grecia, Grecia care a pățit atâtea cu forțele pieței a făcut față.
După ce a trecut șocul inflaționist, preșurile au început să se mai calmeze, dar nu… România a fost printre primele 4 țări din UE care, după șocul inflaționist, au intrat într-o dezinflație perfecție, cursivă. Dacă vă uitați în tabloul Eurostat, o să vedem că România, în perioada șocului inflaționist, a fost printre singurele 4 țări care au făcut față foarte bine șocului și a avut cea mai mică lovitură din partea șocului inflaționist care a fost de numai 0,7%. Alte țări au primit lovituri puternice și încă nu și-au revenit. România și-a revenit, că a intrat într-o dezinflație perfect”, a mai declarat Adrian Vasilescu, pentru B1 TV.
