Conform criteriilor Bancii Mondiale, fiecare deces in urma unui accident rutier reprezinta pentru Romania o paguba de aproximativ 140.000 de dolari, asta in timp ce un ranit grav este evaluat la 14.000 de dolari. „Se cuantifica, in acest mod, cheltuielile pe care societatea le suporta cu ocazia accidentului si dupa aceea, cum ar fi tratamentul medical ori pensia de invaliditate, dar si banii investiti in persoana respectiva de-a lungul timpului, pentru educatie si instruire”, explica comisarul Marian Niculescu de la Politia Rutiera. Mai precis, Banca Mondiala considera ca, intr-o tara cu un PIB pe cap de locuitor de 20.000 de dolari anual, fiecare nenorocire in urma unui accident de circulatie inseamna o paguba de 1,5 milioane de dolari, iar fiecare ranit grav echivaleaza cu 150.000 de dolari. Cum in Romania PIB-ul a ajuns, anul trecut, la aproximativ 40 de miliarde de dolari, respectiv la circa 1.850 de dolari pe cap de locuitor, rezulta si costuri sociale de circa zece ori mai mici. Din sumele astfel stabilite, o parte o reprezinta costurile directe (transport, spitalizare, recuperare medicala, cheltuieli administrative), o alta echivaleaza cu pierderea, temporara sau definitiva a capacitatii de lucru, iar restul reprezinta asa-numitele „costuri ale durerii si suferintei” sau „pierderea capacitatii de a se bucura de viata”, in cazul victimelor sau al rudelor si prietenilor acestora. Statisticile spun ca in 2002, pe soselele din Romania s-au inregistrat 2.323 de morti si 5.634 de raniti grav. Daca aplicam metoda de calcul de mai sus, rezulta costuri sociale ale accidentelor de circulatie de aproximativ 404 milioane de dolari. In urma cu cativa ani, cifrele erau mai mari (aproximativ 600 de milioane USD sau 1,8% din PIB). Scaderea numarului de accidente a facut ca si cheltuielile societatii sa fie mai mici, diminuandu-se, simultan, si proportia din PIB (circa 1,1% in prezent). De altfel, Romania sta, din punctul de vedere al numarului de victime inregistrat la 10.000 de vehicule aflate in circulatie (raport 5,5), mult mai bine decat tarile din fosta Uniune Sovietica sau decat Albania. Suntem cam pe acelasi palier cu Bulgaria, insa destul de departe de media Uniunii Europene (3,8) sau de indicele din SUA (2,1). Estimarile costurilor sociale ale accidentelor rutiere sunt suficient de apropiate de adevar, ca sa poata fi luate ca baza de calcul pentru orice tip de proiect educational, economic sau de infrastructura, spun autorii. „Chiar daca incercarea de a cuantifica valoarea vietii sau a suferintei umane ar putea fi considerata cinica, procedam in acest mod pentru ca vrem sa fim siguri ca problema sigurantei rutiere este avuta in vedere cand se impart fondurile publice si sa aratam ca orice investitie in acest domeniu este perfect justificata”, se arata intr-o analiza a B.M. Expertul auto Mihai Caragea, director al MC Consult, spune ca este posibila o cuantificare destul de exacta chiar si in cazul durerii, a suferintei si a pierderii bucuriei de a trai. „Este clar ca societatea este pagubita atunci cand cineva care obtinea in schimbul muncii sale o suma pe care o cheltuia, sustinand, in acest mod, economia, moare sau devine invalid”, afirma el. Trebuie subliniat ca la stabilirea acestor sume nu sunt luate in calcul costurile economice pure ale accidentelor de circulatie, fie ele directe (pagubele produse vehiculelor implicate, incarcaturii acestora, infrastructurii sau unor imobile) sau indirecte (blocarea drumului, intarzieri, inchirierea unor vehicule etc.). Conform datelor Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare (UNSAR), in 2002 au fost platite daune de aproximativ 900 de miliarde de lei pentru asigurari RCA si de circa 1.700 de miliarde pentru CASCO. Societatile de asigurare spun ca, anul trecut, doar circa 70% din autovehicule au incheiat RCA si numai circa 10% din ele au avut CASCO. Un calcul grosier ne arata ca pierderile directe in urma incidentelor rutiere s-ar fi cifrat in 2002 la circa 18.000 de miliarde, adica la peste jumatate de miliard de dolari. La aceasta suma se adauga pagubele indirecte, mult mai greu de cuantificat. Cert este ca, din 1989 si pana astazi, Romania si cetatenii ei au pierdut, in acest mod, conform Bancii Mondiale, in jur de 15 miliarde de dolari. Expertii spun ca suma ar fi putut fi semnificativ mai mica daca ar fi avut loc investitii minime. „Semnalizarea corecta a trecerilor pentru pietoni, construirea de pasaje si pasarele in locurile cu trafic intens, luminarea drumurilor in localitati, mentinerea in stare de functionare a indicatoarelor si a marcajelor rutiere ori semaforizarea intersectiilor dificile ar fi putut sa micsoreze pierderile economice si de vieti omenesti”, se arata in studiile citate.

Topul victimelor

Clasamentul tarilor europene, dupa numarul de victime la 10.000 de autovehicule aflate in circulatie. In paranteza, costurile socio-economice ale incidentelor rutiere.

Moldova            34,4 (80 mil. USD)
Albania            27,8 (25 mil. USD)
Ucraina            23,0 (750 mil. USD)
Belarus            19,7 (380 mil. USD)
Rusia                19,1 (8 mld. USD)
Letonia            15,6 (175 mil. USD)
Turcia                12,4 (3,5 mld. USD)
Lituania            9,6 (200 mil. USD)
Slovacia            6,7 (400 mil. USD)
Polonia            6,3 (2,9 mld. USD)
Ungaria            5,6 (1,4 mld. USD)
Romania            5,5 (400 mil. USD)
Bulgaria            5,0 (220 mil. USD)
Cehia                4,2 (1 mld. USD)
Uniunea Europeana –         3,8 (200 mld. USD)
tarile nordice (DK, S, FIN, N) – 2,0

Costurile socio-economice ale accidentelor (anual)

Europa de Est si Asia Centrala    22 mld. USD
Uniunea Europeana            200 mld. USD
SUA si Canada            200 mld. USD
Asia                    50 mld. USD
America de Sud si Centrala        30 mld. USD
Africa                     20 mld. USD

Sursa: Banca Mondiala