A venit timpul reformelor pentru Germania

Principalele eforturi ale domnului Schroder vor fi directionate spre politica interna. Germania, cunoscuta ca tara miracolului economic postbelic, si-a capatat reputatia de bolnavul Europei, cu o crestere economica scazuta, somaj ridicat si lipsa de acceptare a tipului de schimbari care ar putea s-o scoata din dificultatile actuale. In primul sau mandat, Schroder a avut un inceput bun, atacand lista de reforme nesolutionate din timpul mandatului predecesorului sau conservator, Helmut Kohl. Confo

Principalele eforturi ale domnului Schroder vor fi directionate spre politica interna. Germania, cunoscuta ca tara miracolului economic postbelic, si-a capatat reputatia de bolnavul Europei, cu o crestere economica scazuta, somaj ridicat si lipsa de acceptare a tipului de schimbari care ar putea s-o scoata din dificultatile actuale. In primul sau mandat, Schroder a avut un inceput bun, atacand lista de reforme nesolutionate din timpul mandatului predecesorului sau conservator, Helmut Kohl. Conform unui program pe cinci ani de reforma a taxelor, care a debutat in 2001, atat taxele corporatiilor, cat si cele private au fost reduse, in mod treptat, pentru a face Germania mai competitiva (desi reducerile programate pentru 2003 au fost amanate pentru acoperirea cheltuielilor necesare inlaturarii pagubelor din inundatiile catastrofale ce au avut loc in vara anului 2002 in estul Germaniei). De asemenea, el a mai avut un mic succes, incurajand fondurile de pensii private, lucru esential pentru ca asigurarea pensiilor de stat ale populatiei in varsta sa nu devina de nesuportat, si a avut o atitudine mai liberala fata de imigratie. Dar, spre sfarsitul mandatului, se pare ca zelul sau s-a mai potolit si, in unul din domeniile care trebuiau neaparat reformate, piata sclerozata a muncii, a introdus restrictii suplimentare in ceea ce priveste contractele cu timp partial si posturile prost platite.

Motivul pentru care in Germania sunt asa de multi oameni fara locuri de munca este ca salariile mari, contributiile enorme pentru asigurarile sociale si protectia subinteleasa pentru cei deja angajati, ii fac pe patroni sa nu fie tentati sa angajeze mai multi muncitori. Angajatori si angajati se coalizeaza, retragandu-se in economia subterana, care, dupa unii, insumeaza aproximativ cinci milioane de locuri de munca cu norma intreaga.

Chiar daca angajatorii au locuri de munca legale de oferit, deseori ei nu pot gasi persoane cu calificarea potrivita pentru a fi angajate. Sistemul de educatie german, odata excelent, se pare ca nu mai este capabil sa dea rezultatele cerute. Un studiu OECD, care compara performantele educationale ale tinerilor in varsta de 15 ani, plaseaza Germania in a doua jumatate a listei tarilor de frunte. Aceasta situatie este cauzata, partial, de faptul ca nu se aloca suficienti bani pentru educatie. Cheltuielile publice pentru acest sector, 5,5% din PIB, sunt mult mai mici fata de tari mai bogate (de exemplu, Statele Unite) sau mai sarace (Coreea de Sud sau Portugalia). Nu este pur si simplu o problema de bani: o parte din problema Germaniei este ca educatia este mai mult in responsabilitatea landurilor decat a guvernului federal, astfel ca standardele sunt extrem de inegale.

Serviciile de sanatate sunt o alta bataie de cap. In ultimii 25 de ani, rata inflatiei a crescut de trei ori, din cauza cheltuielilor facute conform sistemului de asigurari de sanatate obligatorii ale tarii; in ciuda acestor masive cheltuieli pentru sanatate, intrecute numai in America, ca procentaj din PIB, nemtii nu par mai sanatosi decat cetatenii altor state dezvoltate care cheltuiesc mai putin. Criticii acuza lipsa concurentei si controlul costului, stimulentele perverse, cheltuielile masive inutile si, ca peste tot in Germania, birocratia.

Domnul Schroder va fi atent tot timpul, fiind constient ca electoratul insusi, printr-un verdict foarte echilibrat, si-a aratat preferinta ca lucrurile sa ramana asa cum sunt. Electoratul german poate parea ca a votat impotriva schimbarii, dar din sondajele de opinie reiese ca asteapta si va accepta reforma. Faptul ca economia va merge, probabil, mai bine in 2003 decat in cei doi ani anteriori va face ca lucrurile sa mearga mai usor. Atat in 2001, cat si in 2002, cresterea economica a stagnat mult sub 1%, iar landurile sarace din estul Germaniei au suferit o recesiune clara. In 2003, economia ar putea sa se trezeasca. Aceasta s-ar putea sa-l faca pe domnul Schroder sa se gandeasca si la altceva decat la supravietuire.