Capitolul Agricultura este unul dintre cele mai dificile pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. De aceea este foarte interesanta perceptia celor ce muncesc pamantul, referitor la criteriile de performanta pe care nu peste mult timp trebuie sa le indeplineasca agricultura romaneasca. Eurobarometrul Rural, realizat in decembrie 2002 de catre Fundatia pentru o Societate Deschisa, FSD, evidentiaza ca perceptia populatiei rurale asupra nivelului de pregatire pentru aderarea la UE in ceea ce priveste sectorul agricol este realista: peste 44% considera ca agricultura Romaniei nu este pregatita. Cu toate acestea, ponderea celor care declara ca nu pot aprecia gradul de pregatire al agriculturii este de peste 29%, o proportie prea mare a celor fara opinie fata de problemele satului romanesc.
In satul actual, predomina inca agricultura de subzistenta, economia rurala fiind foarte slab dezvoltata. Faptul ca cele mai mici venituri se inregistreaza la populatia de la sate este de notorietate. Pentru cea mai mare parte a gospodariilor taranesti, principalele surse de venit le reprezinta transferurile sociale, in majoritate prin plata pensiilor. Acestea sunt considerate a fi cea mai importanta sursa de venit de catre 50% din gospodarii, in timp ce salariile reprezinta principala sursa pentru 24%, iar veniturile banesti din productia agricola pentru numai 7% din gospodariile rurale. Astfel, desi o mare parte a populatiei este ocupata in agricultura, doar o mica parte este angrenata in practicarea unei forme eficiente de exploatatie agricola. Numai o mica parte din gospodariile rurale (aproximativ 17%) vand produse agricole, in timp ce pentru marea majoritate acestea constituie o resursa destinata exclusiv consumului propriu (25% din gospodariile rurale asigurandu-si peste 75% din consum din productia proprie). Relativ putine gospodarii vand din produse catre firme de colectare (32%). Comercializarea produselor agricole se face, de regula, in pietele si targurile oraselor (32%) si cele din satele invecinate (25%). Urmatoarele anale de vanzare sunt intermediarii si comerciantii individuali, la care apeleaza 19% din gospodarii, si vanzarile „in oras, la usa clientului” doar in 9% din cazuri. Cele mai multe greutati la comercializarea produselor le intampina gospodariile care detin foarte putin pamant, sub 0,5 ha: preturi mici pentru produse si intarzieri in efectuarea platilor, precum si cost ridicat al transportului. La gospodariile de marime medie, intre 0,5 si 2 ha, greutatile de comercializare sunt mult mai mici, 51% din cei anchetati declarand ca nu au intampinat greutati in comercializarea produselor. Concluziile studiului reflecta ca pentru marea majoritate a gospodariilor rurale, si in special cele care detin exploatatii agricole mici, agricultura reprezinta un mijloc pentru a-si procura o parte din necesarul de alimente, fara a genera profit. Datele Eurobarometrului Rural arata ca veniturile banesti din agricultura au un impact semnificativ asupra bunastarii gospodariilor numai in cazul acelor gospodarii care isi pot permite sa vanda peste jumatate din productia proprie (acestea reprezentand putin peste 4% din totalul gospodariilor rurale care detin pamant). Cum veniturile din alte surse sunt insuficiente, peste jumatate din gospodarii nu isi permit satisfacerea tuturor nevoilor, si doar 7% declara ca au bani pentru strictul necesar si in plus pot sa-si achizitioneze imbracaminte si incaltaminte. Eurobarometrul, desi in momentul culegerii datelor incepuse procesul de selectie a proiectelor finantate prin Agentia Sapard, evidentiaza gradul redus de informare cu privire la acest program finantat de Uniunea Europeana. Doar o treime din cei intervievati au declarat ca au auzit de acest program. Dintre acestia, aproape jumatate cred ca programul li se adreseaza, in timp ce 36% considera ca nu este pentru ei. Aceasta se datoreaza partial si exploatatiilor agricole de dimensiuni mici, care oricum nu pot depune cereri pentru finantari prin acest proiect. In schimb, securitatea alimentelor, program in curs de implementare, este perceputa pozitiv de majoritatea locuitorilor din mediul rural, 63% din acestia fiind de acord cu introducerea restrictiilor necesare producerii unor alimente sigure. Dar aplicarea unor masuri restrictive nu este aprobata decat in mica parte. De exemplu, necesitatea micsorarii pana la disparitie a suprafetelor cultivate cu vita de vie hibrida este aprobata numai de 38% din cei chestionati, in timp ce 17% nici nu au auzit inca de programul de eliminare a plantatiilor de vita hibrida. Aceasta pentru ca cei care detin asemenea culturi nu dispun de sumele necesare inlocuirii hibrizilor cu vita nobila. Ancheta realizata la sfarsitul anului trecut confirma stadiul in care se afla majoritatea populatiei rurale. Saracita de lunga reforma si lipsita de posibilitati de informare, gospodaria taraneasca ramane foarte vulnerabila fata de evolutiile economice.