De asemenea, s-a ajuns la concluzia că până la 83% dintre respondenți fac cumpărături de câteva ori pe săptămână, iar 38% o fac zilnic sau aproape zilnic. Indiferent de caz, risipa alimentară continuă să fie o problemă semnificativă. Mâncarea gătită acasă rămâne principala formă de consum, dar se observă o scădere ușoară față de datele înregistrate anul trecut.

La nivel de cauze, principalele fenomene observate au fost achizițiile în exces și expirarea produselor, ce reprezintă 43%. Însă, unii respondenți s-au arătat deschiși și asupra unor procedee ce ar reduce risipa.

Astfel, 82% dintre ei aplică strategii precum congelarea și depozitarea corectă a alimentelor pentru a le menține proaspete sau comestibile mai mult timp. În ceea ce privește cultura consumului, 53% dintre respondenți admit că tradițiile sau valorile familiei în care au crescut îi influențează destul de mult în consumul de alimente.

Generațiile și risipa alimentară

Studiul a atins și subiectul generațiilor și viziunea oamenilor, în funcție de vârstă, în ceea ce privește consumul responsabil și risipa. Tinerii între 18 și 24 de ani aleg mai des alternative precum comanda la domiciliu.

Conform datelor, 1,8 din 10 mese ale acestei categorii sunt reprezentate astfel. Au fost luate în calcul și mesele la restaurant, și s-a ajuns la o statistică de 2,1 din 10 mese pentru categoria de vârstă amintită mai sus. Ceea ce contribuie indirect la creșterea risipei alimentare.

„Mă aștept ca nivelul costurilor în ceea ce privește risipa alimentară să crească”, răspunde, pentru Capital, Iulian Stănescu, sociolog și cercetător științific la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române.

„Obiceiurile oamenilor sunt destul de greu de schimbat. De aceea, ar trebui să existe modificări ale comportamentului de consum atât la nivel individual, cât și colectiv”, adaugă el. 

Amprenta generației ce vine

Dragoș Tuță, președintele și fondatorul Ambasadei Sustenabilității în România, este de altă părere. El crede că tinerii de astăzi, viitorii adulți de mâine, viitori capi de familii și lideri în societate vor schimba lucrurile la nivel de consum. 

„Ei nu calculează costul risipei alimentare doar la nivel de bani, văd dincolo de aspectul ăsta. Tinerii de azi au în vedere riscurile poluării, importanța protejării mediului, posibilele boli ce pot apărea de pe urma unui grad ridicat de poluare.

Generația Z are parte de o educație pe care eu și alții de-o vârstă cu mine nu am avut-o și nici nu ne-o putem închipui. De asemenea, atunci când ei vor prelua frâiele mediului economic, când vor avea afacerile lor sau vor ocupa funcții de conducere, lucrurile se vor schimba.

Ceea ce trebuie să facem noi este să le creăm un mediu favorabil încă de pe acum”, declară pentru Capital Dragoș Tuță. 

Elena Pap ocupă poziția de Director pentru Europa în cadrul Up Group, din iunie 2024. Ea a fost prezentă la evenimentul de prezentare a noului studiu și a vorbit despre cum reacționează acum tinerii la un altfel de comportament când vine vorba despre risipă.

„Direcția este una bună. Am întâlnit chiar în cadrul companiei noastre angajați care au venit deja cu un bagaj în spate în ceea ce reprezintă Up România, știau ce acțiuni de CSR am realizat și s-au arătat foarte interesați.

Ei au capacitatea de a simți mult mai bine ce se întâmplă în jurul lor, vor să facă mai mult bine”, a răspuns Elena Pap pentru Capital.