performanta inregistrata din 1999 incoace. Initial, aceasta revenire spectaculoasa a fost pusa pe seama unei conjuncturi favorabile de moment, mai ales in cazul SUA. Cele mai recente date indica faptul ca tendinta de crestere economica se mentine si in 2004 si incepe sa se manifeste si in alte regiuni ale lumii.Din pacate, una dintre zonele care va cunoaste o dezvoltare lenta este Uniunea Europeana, economiile in tranzitie, printre care si Romania, depinzand de aceasta. Din acest motiv, dintre blocurile economie cele mai puternice, Europa se va situa pe ultimul loc, dupa Japonia, China si SUA. Scaderea dolarului american a avut mai multe efecte nedorite. Euro si yenul s-au intarit cu aproximativ 20% dupa 2002, afectand economiile din aceste zone. Scaderea cursului pentru dolar a redus deficitul contului curent al SUA, o mai mare parte a cererii fiind satisfacuta de productia interna, si mai putin de importuri. Istoric, s-a constatat ca o depreciere cu 10% a monedei conduce la o imbunatatire cu 0,5% a balantei de plati a SUA. Din aceste motive, cel mai important impact s-a resimtit in economiile tarilor industrializate. Raportul FMI considera ca deprecierea monedei americane va conduce la o crestere economica, insa pericolul inflationist va duce la inasprirea politicilor monetare, in principal prin ridicarea dobanzilor.Daca evolutiile valutare nu au afectat decat intr-o mai mica masura tarile in curs de dezvoltare, o crestere a dobanzii de referinta pentru dolar va fi resimtita puternic. Economiile emergente – sau in tranzitie, asa cum este si Romania – vor avea de platit tot mai mult in contul datoriei externe, ultimii ani indicand o explozie a creditelor la nivel de tara. Este greu de crezut ca vor mai putea fi mentinute mult timp aceste dobanzi, care se situeaza la cele mai mici niveluri de dupa razboi. Inrautatirea balantei de plati pentru tarile in dezvoltare le va inchide accesul la noi credite, ceea ce ar putea pune in pericol dezvoltarea in aceste economii.Raportul FMI evidentiaza slabiciunea economiilor din zona euro in raport cu restul lumii. Uniunea Europeana a inregistrat o tendinta de crestere economica pe baza unei cereri externe mai viguroase, consumul intern pastrandu-se la un nivel foarte redus. Cresterea consumului se lasa inca asteptata, cu toate ca rata somajului da semne de scadere. Cresterea economica este estimata la 1,75% in acest an pentru UE si la 2,25% in 2005. Insa ultimii indicatori macroeconomici la nivelul UE mentin incertitudinea unei depasiri clare a perioadei de recesiune.In 2004 economiile emergente din Asia au avansat cu 7% si au insemnat 50% din totalul cresterii mondiale. In ciuda epidemiei de SARS, dezvoltarea economica a continuat, China ramanand cel mai mare beneficiar al investitiilor straine dintre tarile aflate in tranzitie economica. China este principalul factor care antreneaza cresterea regionala. Aceasta tara este destinatia a 17% din exporturile tarilor din Extremul Orient si conteaza cu 35% in totalul exporturilor din regiune. tarile avansate vor continua si pe viitor sa absoarba cele mai mari cote din exporturile chinezesti. Datorita gradului de dezvoltare, China a devenit la randul ei una dintre tarile care absorb din ce in ce mai mult produse si servicii din alte colturi ale lumii. FMI observa rolul din ce in ce mai important pe care China il joaca in cadrul economiei regionale. O a doua economie emergenta dupa viteza de dezvoltare este India.Dupa extinderea Uniunii Europene cu inca zece noi state, armonizarea politicilor si indeplinirea criteriilor economice de catre noii membri va ridica probleme importante Comisiei Europene. Cresterea volumului de credite acordate pe plan intern este o caracteristica nu numai a Romaniei, ci a intregii regiuni. Expansiunea creditului trebuie monitorizata atent, intrucat poate produce dificultati in incercarea de a impune politici monetare restrictive.