Acestea sunt concluziile unui studiu realizat de GfK – Climatul de consum Europa (n.r. – pentru 14 ţări europene). Așadar, Franţa, Germania, Portugalia şi Regatul Unit au înregistrat, în parte, creşteri considerabile, în timp ce economiile spaniolă şi italiană par de asemenea să îşi fi revenit uşor. De asemenea, în Portugalia numărul şomerilor a scăzut din nou, pentru prima dată în doi ani.
Există o serie de motive pentru această redresare din Europa. Exportatorii beneficiază de creşterea globală modestă. În unele ţări, consumatorii sunt tot mai pregătiţi să cheltuiască din nou mai mulţi bani. Politica se distanţează puţin mai clar de calea strictă a austerităţii care a avut un impact negativ asupra economiilor naţionale. În special în ţările afectate de criză din sud, turismul a contribuit la îmbunătăţirea situaţiei.
În vară, UE a înregistrat prima sa scădere în ceea ce priveşte numărul total al şomerilor. Rata continuă însă să se menţină la 11 procente. Ca urmare, nu se întrevede deocamdată o inversare reală a situaţiei de pe piaţa muncii. Se anticipează de fapt că în anul care urmează şi mai mulţi oameni să devină din nou şomeri. O scădere semnificativă a numărului de şomeri este preconizată de abia în 2015. Cu toate acestea, experţii nu anticipează ca nivelul dinainte de criză să fie atins pe termen mediu.
Împrumuturile bancare continuă şi ele să se situeze la un nivel extrem de coborât. Iar impulsul dat de creşterea slabă, care probabil se va accelera în lunile care urmează, este cu siguranţă insuficient pentru a opri creşterea continuă a muntelui de datorii ale ţărilor UE.
România: reforma calificărilor profesionale urmăreşte asigurarea de specialişti
Pentru 2013, toţi experţii anticipează o uşoară înviorare a economiei româneşti, până în prezent extrem de slabă. Previziunile privind această ameliorare variază între 1,6 procente şi 2,0 procente. În perioada 2014 – 2016, se anticipează că economia României va cunoaşte o creştere cuprinsă între 2,7 procente şi 4,3 procente. Conform estimărilor actuale, PIB a crescut cu 0,5 procente în trimestrul al doilea. Cadrul economic general este favorabil: datoria naţională este în jur de 34 procente, deficitul bugetar în jur de 2,5 procente, iar şomajul se situează la circa 7 procente.
Cu toate acestea, România are încă nevoie de o serie de reforme pentru a putea ţine pasul, pe termen lung, cu celelalte ţări europene. Foarte multe companii continuă să rămână în proprietatea statului. Speranţele de continuare a privatizării au fost risipite în repetate rânduri, în special în industria chimică, minerit şi transporturi. În plus, încă mai există probleme legate de sistemul judiciar şi de piaţa neagră. Invitaţiile la licitaţii prezintă foarte adesea neregularităţi, iar guvernul trebuie să îşi îmbunătăţească comportamentul de plată, care, în unele domenii, este deficitar.
Consumul privat joacă un rol tot mai important în România. Venitul real este în creştere. În regiunea centrală a României, de exemplu, există zone unde rata şomajului este aproape zero. Sectorul încă slab al formării profesionale a fost recent reformat. După 1989, la nivelul întregii ţări, s-a investit extrem de puţin în acest sector, însă acum există o nouă legislaţie, pe baza căreia calificările profesionale pot fi complet remodelate. Este vorba aici de calificările practice. Obiectivul este satisfacerea cererii de pe pieţele de muncă locale printr-o colaborare strânsă cu instituţiile comerciale şi de stat. Se urmăreşte garantarea disponibilităţii de profesionişti calificaţi şi, în acelaşi timp, asigurarea unor perspective de carieră bune pentru tineri. Acest pas este esenţial, mai ales dacă ţinem seama de rata ridicată a şomajului din rândul tinerilor.
De asemenea, aşteptările privind starea economiei înregistrează o tendinţă ascendentă clară în aproape toate ţările. Numai Grecia şi Italia înregistrează o stagnare. În perioada iulie – septembrie, cea mai mare creştere s-a înregistrat în Austria, Cehia şi Franţa. În prezent, valoarea cea mai coborâtă a indicatorului se înregistrează în Grecia (-41.1 puncte). Italia a beneficiat de o uşoară îmbunătăţire (-34.8 puncte), iar Polonia de o creştere semnificativă (-29.5 puncte), cu toate că rămâne în continuare, în ansamblu, a treia cea mai coborâtă valoare. În următoarele câteva luni, se anticipează creşteri ale economiei în Regatul Unit (19,2 puncte), Germania (10,7 puncte) şi Austria (6,7 puncte).
Consumatorii din Regatul Unit încep să cumpere din nou, statul investeşte, şi aşteptările cetăţenilor privind starea economiei se îmbunătăţesc cu repeziciune. Indicatorul se situează în prezent la 19,2 puncte. El a crescut cu circa 12 puncte din vară, fiind chiar cu circa 41 de puncte mai ridicat decât nivelul său cel mai coborât înregistrat în martie anul acesta. Economia a crescut cu 0,6 procente în al doilea trimestru. În ansamblu, până la sfârşitul anului, experţii preconizează o creştere de 1,5 procente. Consumatorii trebuie să se bucure de saltul actual cu o oarecare prudenţă, întrucât acesta are la bază, în primul rând, consumul privat, şi numai după aceea investiţiile făcute de stat. Dacă însă nivelul veniturilor rămâne stagnant, consumatorii britanici nu vor putea cumpăra mai mult pe termen lung. Mai devreme sau mai târziu, guvernul se va vedea de asemenea nevoit să revină la calea austerităţii în vederea consolidării bugetului. Se speră totuşi ca starea economică de ansamblu favorabilă din momentul de faţă să aibă un efect pozitiv asupra investiţiilor făcute de firme şi asupra exporturilor. Într-un astfel de caz, ar exista şansa reală a unui salt sustenabil, de amploare.
În Franţa, aşteptările privind starea economiei şi-au revenit în mod continuu în ultimele câteva luni. Indicatorul se situează în prezent la -10,6 puncte. Cu toate că valoarea rămâne în mod clar negativă, este departe de cele -48,7 puncte înregistrate în iunie. Consumatorii francezi speră ca redresarea economică din ultimele câteva luni să continue şi să se stabilizeze. În trimestrul al doilea, economia a crescut cu 0,5 procente. Comisia Europeană (CE) anticipează însă un uşor declin, de 0,1 procente, pentru anul 2013 în ansamblu. Cu o creştere de 0,9 procente, se preconizează că în anul care urmează economia franceză va ieşi complet din recesiune. Guvernul francez nu se poate culca însă pe laurii acestei prognoze pozitive. Pentru a beneficia de o creştere economică pe termen lung, reformele iminente trebuie abordate frontal, în special în ceea ce priveşte pensiile, iar nivelul şomajului trebuie redus considerabil.
Polonia a depăşit perioada de uşoară slăbiciune economică de anul trecut. Conform CE, creşterea trimestrială a PIB a fost de 0,2 procente în trimestrul întâi şi de 0,4 procente în al doilea. Dacă comparăm cifrele cu cele din aceleaşi trimestre ale anului anterior, se observă o creştere de 0,7 procente, şi respectiv de 1,1 procente. Consumatorii polonezi se aşteaptă ca economia să continue să îşi revină în lunile care urmează. Cu toate că indicatorul aşteptărilor privind starea economiei continuă să fie negativ, la -9 puncte, el înregistrează în mod clar o tendinţă ascendentă.
Economia portugheză de abia a început să dea uşoare semne de redresare. Experţii încă mai preconizează o scădere de 2,3 procente în performanţa economică pentru anul 2013 în ansamblu. Se anticipează de asemenea ca în anul următor să se înregistreze o creştere de numai 0,6 procente. În al doilea trimestru al lui 2013 însă, PIB a crescut cu 1,1 procente faţă de trimestrul anterior.
Această prognoză dă speranţe consumatorilor. În septembrie, indicatorul aşteptărilor privind starea economiei se situa la -29,5 puncte, cea mai ridicată valoare înregistrată din aprilie 2010. Indicatorul a crescut acum cu 35 de puncte faţă de valoarea lui cea mai coborâtă, din septembrie 2011. Acest sentiment mai pozitiv este atribuibil în primul rând turismului, care s-a îmbunătăţit în mod semnificativ anul acesta. În prima jumătate a anului, numărul total al oaspeţilor din hoteluri a crescut cu 3,5 procente faţă de primele şase luni ale lui 2012. Numărul şederilor peste noapte a crescut chiar cu 5,4 procente. Portugalia beneficiază în momentul de faţă cu precădere de imaginea sa ca destinaţie sigură de vacanţă, spre deosebire de regiunea Africii de Nord, care se confruntă cu tulburări.