“Din verificările făcute în zilele de 20 şi 23 septembrie 2013, atât de către administrator, cât şi de către ASF, nu rezultă că deţinerile fondurilor de pensii au fost afectate de activităţi de natură să pună în pericol deţinerile participanţilor. Demersul a constatat că portofoliile raportate de depozitari la data de 13 septembrie, completate cu tranzacţiile efectuate de fondurile de pensii în perioada 13-19 septembrie 2013, corespund cu activele aflate în custodie la 23 septembrie 2013”, spune ASF într-un comunicat.

Verificările, de natură preventivă, au luat în calcul posiblitatea ca deţinerile de acţiuni să se afle atât la custozi, cât şi la intermediari sau la Depozitarul Central.

La rândul său, APAPR spune că “arhitectura sistemului de pensii private conţine, prin cadrul legal şi instituţiile sale, numeroase mecanisme de siguranţă, aplicate în practica curentă de către administratorii fondurilor de pensii şi de către depozitari, pentru protejarea activelor participanţilor”.

“Toate aceste mecanisme fac sistemul sigur şi impenetrabil, practic nu există breşe de siguranţă, banii fondurilor de pensii sunt administraţi responsabil, eficient şi transparent. Toate acestea au fost confirmate acum, încă o dată, de controlul inopinat al ASF, în urma stopării timp de două zile a tranzacţionării de acţiuni de către fondurile de pensii private. După cum controlul ASF a demonstrat, deţinerile de acţiuni ale fondurilor de pensii, implicit banii celor peste 6 milioane de participanţi la sistemul de pensii private (Pilonul II obligatoriu şi Pilonul III facultativ), sunt în totală siguranţă”, precizează APAPR.

Spre deosebire de tranzacţiile efectuate pe Bursă de persoanele fizice sau alţi investitori (care îşi fac decontările prin societăţile de brokeraj), în cazul fondurilor de pensii un element vital de siguranţă este banca depozitară, instituţie supravegheată atât de ASF, cât şi de BNR, prin norme prudenţiale stricte.

Fondurile de pensii private din România sunt printre cei mai mari şi importantţ investitori instituţionali din ţara noastră (deţinerile fondurilor de pensii pe Bursa de Valori de la Bucureşti depăşesc 1,1 mld. lei), cu un mandat ferm şi responsabil de investire a banilor viitorilor pensionari în condiţii optime de profitabilitate şi siguranţă.
Sistemul de pensii private a evoluat până acum cu rezultate foarte bune pentru participanţi. Ca exemplu, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), care deservesc 5,9 milioane de participanţi, au înregistrat de la lansare şi până în prezent (final iulie 2013) un randament mediu total de 75,5%, adică o medie anuală de 11,4% (pentru toată perioada de funcţionare, adică 5 ani şi jumătate). În termeni monetari, fondurile de pensii au adăugat căştiguri nete (după scăderea tuturor comisioanelor) de circa 2 mld. lei peste contribuţiile virate în aceşti ani, de aproximativ 10 mld. lei.