Acest program are scopul să amelioreze finanţele publice ale ţării şi să însănătoşească un sector bancar care se prăbuşeşte sub un munte de creanţe dubioase – circa 7 miliarde de euro, adică 20 % din PIB-ul Sloveniei – pentru a evita ca ţara să devină al şaselea membru al zonei euro care apelează la ajutor, după Cipru, Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia, subliniază AFP.

Alertată de condiţiile drastice impuse Ciprului pentru a obţine un ajutor internaţional, Ljubljana vrea să evite cu orice preţ să recurgă la el.

Alenka Bratusek, devenită prim-ministru al Sloveniei în urmă cu doar şapte săptămâni, a anunţat miercuri că va ţine cont de propunerile opoziţiei, în timp ce documentul de lucru suferă modificări în funcţie de diferite reuniuni cu sindicatele, patronatul şi opoziţia.

Potrivit scurgerilor de informaţii, guvernul ar intenţiona să creeze un impozit de criză variind între 0,5% şi 5% din totalul veniturilor, inclusiv pensiile, aplicabil din luna iulie. Taxa pe valoare adăugată (TVA) ar putea de asemenea să crească, o dată cu instituirea unui impozit pe bunurile imobiliare.

Această creştere a TVA va ‘sufoca’ şi mai mult economia ţării deja în recesiune, şi-a exprimat regretul Dusan Semolic, liderul celui mai important sindicat sloven ZSSS, după ce programul a fost prezentat sindicatelor.

În plus, Slovenia intenţionează să injecteze 1,3 miliard de euro în băncile publice aflate la limita imploziei, ceea ce va avea drept consecinţă creşterea deficitului public la 7,8 % din PIB, faţă de 3,7 % în 2012.

Două întreprinderi publice, o bancă şi principalul grup de telecomunicaţii, ar urma să fie privatizate.

În fine, guvernul va trebui să negocieze cu sindicatele din domeniul public o scădere a salariilor bugetarilor, diminuate deja cu 8 % în 2012.

Comisarul european pentru probleme economice, finlandezul Olli Rehn, a declarat miercuri că dacă planul este ‘convingător, concret şi fiabil’, UE va decide următoarea etapă la sfârşitul lunii mai.

Speculaţiile cu privire la o cerere de ajutor a fostului elev-model dintre fostele ţări comuniste membre ale UE s-au accentuat după salvarea Ciprului, chiar dacă cele două cazuri diferă puternic: sectorul bancar sloven reprezintă 130 % din PIB, pe când băncile cipriote reprezintă 800 % din PIB-ul insular.
Sursa: Agerpres

Te-ar putea interesa și: