Evaziunea face ravagii în toate sectoarele industriei alimentare. Concurenţa neloială a celor care eludează taxele a subţiat marjele de profitabiliate care, oricum, nu sunt foarte mari. În acest context, patronatele dau vina pe fiscalitatea foarte ridicată, TVA fiind de 24% pentru mâncare, cu excepţia produselor din pâine şi panificaţie. Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au TVA scăzut de 5% la produsele alimentare. În România, de la creşterea abruptă a TVA cu cinci puncte procentuale în urmă cu cinci ani, evaziunea a crescut. Pe de altă parte, reducerea TVA la 9% în panificaţie nu a confirmat teoria conform căreia o taxă mai mică încurajează plata la buget. Cel mai probabil, cauza este lipsa unor măsuri ferme de control care ar fi trebuit să însoţească micşorarea fiscalităţii. Deşi Rompan şi Ministerul Finanţelor susţin că evaziunea s-a redus cu 200-300 milioane lei, indicatorul care reflectă situaţia reală este numărul plătitorilor de TVA la buget care activează în sectorul panificaţiei.

Surprinzător, datele ANAF infirmă optimismul companiilor. Numărul mediu lunar de deconturi de TVA depuse de companiile cu activitate aferentă codurilor CAEN 1061 și 1071 din panificaţie vizate de reducerea TVA a scăzut de la 2.481, în perioada septembrie 2012-iulie 2013, la 2.382 în perioada septembrie 2013-iulie 2014, „ceea ce pare să indice lipsa unei creşteri a conformării voluntare la plată“, notează Consiliul Fiscal.

Doar TVA de 9% nu combate evaziunea

Imediat după aplicarea TVA de 9% pentru pâine şi panificaţie, patronatele din domeniul cărnii şi al legumelor şi fructelor au cerut aceeaşi facilitate. Precaută, ministrul finanţelor, Ioana Petrescu a declarat, în primăvara acestui an, că, înainte de a decide alte reduceri, „răspunsul trebuie să fie la întrebarea cât de eficientă a fost reducerea TVA la pâine. Trebuie să avem mai multe date despre colectare, despre câte firme au apărut la suprafaţă“.

Citiți și: Cum vindecăm EVAZIUNEA, cancerul economiei?

După câteva luni, ministrul şi-a revizuit poziţia, susţinând că măsura a fost de succes. Într-o conferinţă de presă, a prezentat impactul deciziei axându-se pe rezultatele companiilor şi evitând detalierea efectelor asupra bugetului. Susţinerea pentru TVA de 9% la pâine şi panificaţie a unit toate vocile guvernamentale într-un cor de laudă, de la prim-ministrul Victor Ponta, la ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi până la mai recent numitul ministru al bugetului Darius Vâlcov. Decizia este una politică de vreme ce datele nu o susţin. În fond, guvernul are tot dreptul să orienteze politica fiscal-bugetară după cum consideră oportun, dar fără să cosmetizeze rezultatele. Reducerea TVA la pâine poate fi o măsură corectă atâta timp cât sunt obţinute efectele scontate.

Însă, ANAF nu a dublat eficient, prin controale agresive, scăderea taxei. Prin urmare, evaziunea s-a menţinut la cote foarte ridicate. În acelaşi timp, alte domenii, cum ar fi carnea, legumele şi fructele se consideră, acum, îndreptăţite să ceară TVA de 9%, mai cu seamă că guvernul afirmă sus şi tare că în panificaţie măsura a dat roade. Şi atunci de ce să nu scadă şi la alte alimente?

Această fisură de logică deschide portiţa speculaţiilor şi dă ocazia Fondului Monetar Internaţional să conteste deciziile de reducere a fiscalităţii. Mai ales că instituţia financiară nu a agreat reducerea TVA, al cărei impact bugetar a fost prognozat de Finanţe la 350 milioane lei pentru 2014, şi a fost compensat prin creşterea accizelor. În scrisoarea către FMI, din vară, guvernul arată că măsura de scădere a TVA este temporară şi că se va renunţa la ea dacă nu va reduce evaziunea.

Toţi producătorii vor TVA de 9%

Între timp, patronatele au îmbrăţişat ideea scăderii TVA şi la alte alimente, privind cu jind la darul primit de colegii din panificaţie.

Aurel Tănase, directorul general al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România, susţine că principalul motiv al evaziunii mari este cota de TVA de 24%. „Guvernul şi FMI vor discuta asupra reducerii TVA în cazul fructelor şi legumelor la 9%. Şi jucătorii din industria cărnii militează pentru micşorarea acestei taxe ceea ce vom face şi noi“, a spus acesta.

„Dacă statul ar încasa un TVA de 9%, la buget ar intra 360 de milioane de euro, ceea ce ar însemna o sumă mai mică decât în prezent, dar aceşti bani vor veni de la toţi producătorii şi procesatorii din industrie. În urma reducerii TVA-ului consumul ar putea creşte cu 20% , iar preţurile ar putea fi ajustate cu 12%“, a declarat şi Alexandru Jurconi, preşedintele Pro Agro. La rândul său, Radu Timiş, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC) şi preşedintele Cris-Tim are aceeaşi opinie. „Reducerea TVA la carne ar duce la încasări de trei ori mai mari la buget, și la o creştere semnificativă a consumului. Dacă mâine s-ar reduce TVA, eu aş tăia preţurile cu 15%“, susţine acesta.

Citiți și: Banii din industria alcoolului, diluați de taxe
 

O rază de speranţă a apărut chiar în declaraţiile ministrului bugetului. Darius Vâlcov a afirmat că va discuta cu FMI scăderea TVA la 9% pentru produsele bio. Măsura  are şanse să mulţumească toată industria de vreme ce sub umbrela produselor bio pot intra tot soiul de alimente, de la carne şi lactate până la legume şi fructe. Sau dimpotrivă, să-i revolte pe cei care nu produc bio şi să deschidă uşa fraudelor pentru evazioniştii care vor să profite de cota micşorată de TVA, etichetând ca bio produse obişnuite.

Totuşi, patronatele admit că există şi alte cauze mult mai complicat de combătut ale evaziunii, cum ar fi lipsa sancţiunilor pentru nerespectarea legilor. Potrivit lui Aurel Tănase, producătorii nu respectă legea pieţelor care prevede comercializarea de legume şi fructe doar pe baza atestatului de producător şi a carnetului de comercializare. Ineficienţa controalelor se vede, însă, cel mai clar în activitatea Finanţelor. Preşedintele Cris-Tim spune că, de patru ani, cere ANAF să-i explice câţi bani vin la bugetul de stat din piaţa de carne, pe care o estimează la o valoare de 3,5 miliarde de euro, dar nimeni nu a reuşit să-i spună. „Cred că se întorc doar 50 de milioane de euro pentru că restul se fură. Dacă 75% din TVA nu se încasează la nivel naţional, cum putem crede că la carne, care este zona cea mai tentantă, se încasează 25%? Cred că nici 5% nu încasăm şi atunci de unde punem 400 de milioane de euro“, se întreabă omul de afaceri.

„Va exista evaziune fiscală în continuare chiar dacă TVA-ul s-ar reduce la zero, pentru că aşa sunt obişnuiţi unii să fure. Aceştia fură fie de la forţa de muncă, fie de la impozitul pe profit, fie de la cifra de afaceri, găsesc ei de unde. O soluţie ar fi controalele echidistante, amenzi mari şi anularea dreptului de a mai deschide o afacere în domeniu“, declară Aurel Popescu, preşedintele Rompan.

Reţelele organizate de fraudă sunt foarte puternice în industria alimentară, iar destructurarea lor depinde de voinţa politică.

În primul rând, Fiscul ar trebui să lupte cu evaziunea fiscală. Altfel, reducerile de taxe, deşi binevenite, vor eroda încasările bugetare şi, în cele din urmă, vor fi recuperate, aşa cum demonstrează experienţa, tot de la buni-platnici prin creşterea altor impozite. Evident că în acest caz, nici nu se mai poate pune problema reducerii fiscalităţii.