‘Pentru a pune lucrurile în context, suma necolectată din TVA este mai mare decât alocările bugetare ale României în anul 2017 pentru educaţie, investiţii în infrastructură sau sănătate’, declară Daniel Anghel, lider impozite şi taxe indirecte PwC Europa Centrală şi de Est.
Acesta susţine că PwC România a susţinut în mod constant necesitatea implementării unor măsuri de creştere a gradului de colectare a TVA şi de combatere a evaziunii fiscale.
‘O soluţie în acest sens ar fi preluarea bunelor practici ale altor state membre, cu rezultate palpabile apărute într-un termen rezonabil şi numai după consultări cu mediul de afaceri şi, dacă este cazul, cu Comisia Europeană. Există soluţii care au avut un rol important atât în creşterea gradului de colectare, cât şi din perspectiva impactului pozitiv asupra mediului de afaceri, precum: Dosarul Standard de Audit pentru taxe, obligativitatea utilizării unui software certificat pentru facturare sau menţinerea unei baze de date pentru monitorizarea centralizată a TVA’, a adăugat Anghel.
Potrivit studiului, România a înregistrat, totuşi, o îmbunătăţire în privinţa colectării de TVA pe parcursul anului 2015.
‘Evaziunea în zona de TVA s-a diminuat în principal ca urmare a trecerii la cota redusă de TVA pentru produsele alimentare şi a măsurilor colaterale, cum ar fi taxarea inversă şi limitarea plăţilor în numerar. Lupta împotriva fraudei TVA trebuie să continue şi să fie bazată în principal pe operaţionalizarea obţinerii informaţiilor fiscale prin intermediul infrastructurii IT a ANAF şi prin automatizarea analizei de risc’, a mai arătat oficialul PwC.
Studiul Comisiei Europene privind deficitul de încasare a TVA în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene cuprinde date aferente anului 2015. Conform rezultatelor cercetării, ţările din Uniunea Europeană au înregistrat un deficit de aproximativ de 152 de miliarde de euro din TVA, în intervalul de referinţă.
