PUBLICAȚIILE NOASTRE:
SE INTAMPLA ACUM!

Romania 4 You

Județul Giurgiu, pus în mișcare de companiile de logistică

Autor: Diana State Valentin Gros Ştefan Etveş | luni, 08 februarie 2016 | 0 Comentarii

Cu cel mai mic Produs Intern Brut din regiune, Giurgiu a reușit să atragă investiții, în ultimii ani, din partea marilor firme străine de logistică. Motivul? Este cel mai apropiat punct de frontieră față de Capitală.

Cu 260.000 de locuitori, Giurgiu este un județ mic care nu a înregistrat performanțe remarcabile în ultimii ani. Cel mai mare avantaj al acestuia este poziționarea sa. Orașul Giurgiu, reședința județului, este un punct de frontieră cu Bulgaria ceea ce oferă un acces rapid către țara vecină. Totodată, poziționarea județului în apropiere de autostrada A1, aceasta fiind legătura directă cu centrul țării, permite transportatorilor să circule mai rapid.

Datorită acestor avantaje se explică și faptul că cele mai mari cifre de afaceri din județ sunt înregistrate de firmele de logistică și transport. Un exemplu în acest sens este compania austriacă Gebruder Weiss. Multinaționala a intrat pe piața locală în 1994. În 2001, compania austriacă a achiziţionat pachetul majoritar al companiei de transport Cargolog România. În prezent, firma a ajuns la 6 filiale răspândite la nivel național și un sediu central în Bolintin Deal din Giurgiu. Potrivit datelor furnizate de reprezentanții grupului, în ultimii ani, cifra de afaceri a companiei s-a aflat pe un trend crescător. În 2014, Gebruder Weiss România a înregistrat o cifră de afaceri de 44,5 milioane de euro, iar cele mai recente estimări aferente anului 2015 indică o depășire a acestui prag. Însă, din punctul de vedere al reprezentanțiilor grupului, investițiile nu sunt încurajate.

„Cele mai mari piedici cu care ne-am confruntat constau în lipsa unui plan cadastral general la nivel de județ și situația neclară a regimului de proprietate, acestea fiind impedimente majore pentru dezvoltarea unor investiții în nordul județului, la proximitatea cu A1”, a declarat pentru Capital, Viorel Leca, directorul general  Gebruder Weiss România.

O altă problemă din județ este forța de muncă. Deși, anul trecut Gebruder Weiss a ajuns la 500 de angajați, procesul de recrutare devine din ce în ce mai greu, în special în zona de depozitare, unde există o fluctuație mare de personal.

De aceeași părere este și Pierpaolo Sironi, general manager al Kuehne + Nagel, care susține că cel mai mare dezavantaj din regiune este lipsa de angajați calificați. Nu sunt persoane care să aibă cunoștințe despre logistică, transporturi sau limbi străine. Astfel, dacă în 2014 compania avea 269 de angajați în România, în 2015 numărul salariaților a scăzut la 251 de persoane.

Kuehne + Nagel este un alt jucător important de pe piața de transport și logistică care se ocupă de transport internațional de marfă,transport rutier, transport maritim, transport aerian, logistică și depozitare. Anul 2015 a fost bun pentru transportator deoarece a înregistrat o cifră de afaceri de 210 milioane de lei, mai mare cu 18% față de cea obținută în 2014. Cele mai recente investiții

Printre cele mai importante investiții făcute în ultima perioadă se află cea realizată de KLG Europe Logistics România. La sfârșitul anului 2014, compania a finalizat a doua etapă de dezvoltare a hub-ului central din apropierea Capitalei, platforma logistică ajungând la o suprafaţă totală construită de 35.000 de metri pătrați. A doua fază de dezvoltare a proiectului logistic al KLG Europe Logistics România a necesitat investiţii de 5,6 milioane euro şi a fost implementată în șapte luni. Compania deţine în localitatea Bolintin Deal, la kilometrul 23 al autostrăzii Bucureşti-Piteşti, un parc logistic de 18,5 hectare pentru care a fost planificată construcţia a aproximativ 85.000 de metri pătrați de spaţiu logistic. În 2014, firma avea 276 de angajați și a obținut o cifră de afaceri dee 110 milioane de lei. În România KLG Europe este prezentă din 2006. Firma are centrul în Bucureşti și deţine alte șase hub-uri pentru distribuție în ţară, la Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Cluj-Napoca şi Timişoara.

O altă investiție importantă din județ este cea realizată de Voestalpine Steel Service Center România. Compania austriacă, specializată în producția și procesarea oțelului, a inaugurat în octombrie 2012 o fabrică în orașul Giurgiu. Fabrica Voestalpine care face parte din Steel Division se întinde pe o suprafață de patru hectare și dispune de două linii de producție: o linie de tăiere în fâșii și o linie multi-blanking de tăiere longitudinală. Investiția totală s-a ridicat la o valoarea de aproximativ 20 de milioane de euro, din care 3,4 milioane de euro au provenit din fonduri europene și din fonduri provenite de la guvernul român prin programul SOP IEC - Sectoral Operational Programme for Increase of Economic Competitiveness.

Promisiuni pentru reabilitarea infrastructurii

Dacă în mediul privat au avut loc investiții, la nivelul instrastructurii există doar promisiuni. Județul Giurgiu nu este străbătut de nicio autostradă, dar se poate mândri cu podul Prieteniei Ruse-Giurgiu. Construit în urmă cu mai bine de 60 de ani, podul Giurgiu-Ruse, principala poartă de intrare în țară dinspre Bulgaria, în lungime de 2,8 kilometri, a intrat în reparații capitale la jumătatea anului trecut. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a promis că reabilitarea podului Giurgiu-Ruse, lucrare din fonduri europene în valoare de aproximativ 13 milioane de euro, va fi finalizată în primăvara acestui an. Podul de la Giurgiu are o punte rutieră cu două benzi, cât și una pentru traficul feroviar. Secțiunea centrală de 85 de metri lungime poate fi ridicată pentru a permite trecerea navelor mai mari.

Dar cea mai importantă cale rutieră din județ este DN5, drumul național care leagă Capitala de Giurgiu și de podul Giurgiu-Ruse. Chiar dacă acest drum național are o lungime de doar 67 de kilometri, oficialii guvernamentali au reușit să modernizeze și să lărgească DN5 la 55 de kilometri. Din 2014, Compania Națională de Autostrăzi așteaptă începerea modenizării celor 12 kilometri de drum național de la ieșirea spre Giurgiu. Cu toate că în toamna anului 2014, firmele Eurocogen, Filiala Aninoasa, Aleandri SpA, Beozzo Construzioni și Smart Building Project au câștigat contractul de reabilitarea a celor 12 kilometri de drum național, în valoare de circa 76 milioane de lei, nici până astăzi nu au demarate lucrările.Termenul de finalizare a proiectului este aprilie 2016.

Rezultate slabe

Judeţul Giurgiu are un Produs Intern Brut aferent anului 2015 de 6 miliarde de lei, cel mai scăzut din regiunea Sud Muntenia. În ţară mai există judeţe cu PIB mai mic, precum Covasna, Mehedinţi, Sălaj, Tulcea. În ce priveşte PIB/locuitor, cu 4.623 euro, Giurgiu nu se află pe ultima poziţie din regiune, Teleorman având un nivel mai scăzut, de 4.321 euro. PIB-ul judeţului a crescut cu 2,6% în 2014 şi are estimări pozitive, de 3,3% în 2015 şi 3,6% în 2016. Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), în anii următori, creşterile urmează să fie mai accentuate, de 3,7% în 2017 şi 4,1% în 2018.

Giurgiu ocupă ultimul loc din coadă la numărul de angajaţi: 32.000, cei mai puţini din România, în condiţiile în care şi populaţia judeţului este una dintre cele mai reduse, de circa 265.000 de persoane. Rata şomajului, de 6,6% în 2015, se situează peste media pe ţară (5,1%). Câştigul salarial mediu net lunar se cifrează la 1.512 lei, sub media la nivel naţional, de 1.821 lei, dar aici intră în calcul şi nivelurile foarte mari, de 2.623 lei în Bucureşti şi 2.219 lei în judeţul Ilfov.

Acest articol a apărut în ediția numărul 6 al revistei Capital, 8-14 februarie 2016.



SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Romania 4 You

04 aprilie 2016

Olt și Vâlcea, două județe neprofitabile

Romania 4 You

01 februarie 2016

Galaţi, judeţul tare ca oţelul

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.