Creșterea economică de anul trecut nu se regăsește în nivelul de trai al populației și nici în gradul de încredere în economie. Cele mai vizibile probleme sunt, evident, pe piața muncii, chiar dacă rata șomajului, de 7,3%, este redusă în comparație cu majoritatea țărilor europene.

La nivel de populație activă, avem însă probleme mult mai mari. Conform datelor INS din septembrie anul trecut (unde nu sunt incluse noile date din ultimul recensământ național), populația de peste 15 ani număra 18,1 milioane de persoane. Populația activă din această categorie se ridica la 10,16 milioane, din care se scad șomerii, puțin peste 700.000. Dar numărul de salariați era de 6,35 milioane, aici fiind incluse și persoanele din forțele armate și cele care lucrază în sectorul informal sau la negru. De unde reiese că aproape 3,1 milioane persoane reușesc să trăiască fără a obține venituri semnificative (cum ar fi agricultura de subzistență).

Pe grupe de vârstă, cele mai mari probleme apar la persoanele între 15 și 24 de ani, unde rata de ocupare este de doar 25%. Chiar dacă excludem tinerii aflați la studii (liceu sau facultate), ne rămân mulți șomeri din această categorie, iar problema nu o găsim doar în România, ci în mai toată Europa. Conform Eurostat, în 21 dintre cele 28 de țări ale Uniunii Europene, rata șomajului în rândul tinerilor este de peste 20%. În România, aceasta se ridică la 24%.

Dezvoltare cu ajutor de stat

Criza pieței muncii din UE și din România a fost anticipată de acum câțiva ani, de când s-a reușit stoparea declinului economic al statelor mai mult sau mai puțin dezvoltate. Chiar și într-o economie în revenire, transferul efectelor pozitive către angajatori se face greu și cu întârziere. Aici chiar este nevoie de susținerea statului, iar cea mai bună modalitate ar fi reducerea nediscreționară a taxelor și impozitelor aferente angajaților și angajatorilor, mai ales în România, unde povara fiscală aplicată forței de muncă este foarte mare (motiv pentru care și avem o evaziune fiscală mare în domeniu, estimată la patru miliarde de euro anual).

Numai că este greu pentru un guvern care se luptă cu încasări mici la buget să reducă taxele. Drept pentru care intervine cu fel de fel de paliative, cum sunt și ajutoarele de stat pentru companiile care creează cel puțin 200 de locuri de muncă. Desigur, nu este vorba doar de România, ajutoarele se dau peste tot în UE cu acceptul și sprijinul Comisiei Europene. Din totalul angajaților din sectorul privat, de aproximativ 3,85 milioane persoane, cele mai multe lucrează în industrie, unde găsim aproape 1,4 milioane salariați, iar pe locul secund sunt serviciile, cu 1,2 milioane. Industria a fost, de altfel, și sectorul economic care a participat cel mai mult la creșterea PIB de anul trecut, cu o pondere de două treimi din cele 3,5 procente de apreciere.

Cea mai dinamică industrie este tehnologia informațiilor și comunicațiilor, care numără, după estimări făcute de diferiți oficiali, aproximativ 120.000 de persoane. Sectorul de IT&C este de departe și cel mai „de viitor“, tehnologiile de integrare a tuturor aparatelor electronice, aplicațiile, softurile de business și multe altele fiind cele în care toate statele încearcă să prindă un loc cât mai bun. Inovația nu apare ușor, dar dacă nu ai departamente de cercetare și personal pregătit nici nu ai vreo șansă să creezi ceva nou. România a avut și are o șansă mare prin forța de muncă existentă în acest domeniu, care a atras companii globale, precum Oracle, Microsoft sau Intel.

Dar este foarte important ca industria să fie susținută pentru a-și păstra avantajul. Și să nu atragă doar divizii de call-center, suport telefonic pentru diferite țări europene, ci și producție.

Deocamdată, sectorul de IT beneficiază de reduceri la impozitul pe venit, o măsură instituită în 2003, și, recent, de ajutoare de stat pentru noi locuri de muncă (cel puțin 200). În care au fost prinse și companii importante din IT&C, precum Endava, Microsoft, Dell, Deutsche Bank Global Technology, IBM, Telecom Global Services Center (companie a Orange România) și SCC Services. Ajutorul pe care îl vor primi aceste companii se ridică la 67 milioane euro pentru crearea a peste 3.100 locuri de muncă.

Însă cel mai important lucru ar fi ca respectivele locuri de muncă să fie în zona productivă, cu valoare adăugată pe produsul final, nu doar out­sourcing pentru centrele de suport. Conform unui studiu al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS) și IDC, studiu care a acoperit 201 companii de profil, 46% din industria de software (evaluată la 572 milioane euro în 2012) este formată din companiile-hibrid, care fac și outsourcing, și producție. Companiile care produc intern software și îl comercializează, doar 11% ca număr din total, reușesc să obțină o cifră de afaceri de 30% din total industrie (cu nume precum Siveco, Ubisoft, BitDefender, TotalSoft sau Electronic Arts). În această zonă se speră și atragerea companiilor străine care vând soluții în țara noastră (Microsoft, Oracle, SAP etc.) și care au mai mulți angajați în vânzări decât în dezvoltare și suport.

Un sprijin pentru tinerii care trebuie să vină din urmă și să ocupe locurile disponibile (fiind și remunerați suficient de atractiv) vine de la companiile străine care au centre de dezvoltare la noi, precum Intel, Adobe sau Ixia. Și care atrag inclusiv prin internshipuri, de genul Intel Summer Experience, unde sunt căutați studenți dispuși să învețe și să lucreze pentru dezvoltarea unor soluții software. Anul acesta, Intel oferă 11 poziții pentru dezvoltare de aplicații pentru platforme mobile sau dispozitive integrate.