“Măsurile anunțate sunt iminente, altfel nu erau trecute în programul de guvernare. Adică trebuie să luăm în serios programul de guvernare, nu este un referat studențesc, așa, simplu… Acum, după această reevaluare, este foarte posibil să se renunțe la aceste măsuri anunțate. Din punctul meu de vedere, ar trebui renunțat la toate: și la taxa de solidaritate, și la impozitul pe cifra de afaceri”, a declarat Glăvan.
Profesorul a mai precizat că în discursurile publice ale aleșilor apare o eroare fundamentală. Astfel, în loc să se concentreze doar pe a aduce mai mulți bani la buget, guvernanții ar trebui să fie mai atenți cu modul în care cheltuiesc banii.
“Aș remarca o eroare, aceea legată de transferul profitului. Vă dau un exemplu foarte simplu: Am un telefon produs în Koreea. Eu, care muncesc în România și câștig bani în România, dacă mă duc și cumpăr acest telefon produs în Koreea, fac un export de venit, pentru că eu creez acolo locuri de muncă, dau profituri în Koreea. Pe această logică ar trebui să interzicem toate tranzacțiile de acest gen. Nu este relevant din punct de vedere economic cum cheltuiesc indivizii banii. Pentru o economie, relevant este ca indivizii să cheltuiască eficient. Dacă noi, ca națiune -și investitori, și cetățeni, și stat-, am cheltui mai eficient banii, am fi o națiune mai prosperă. Am ajuns în criză în 2009, de exemplu, pentru că atât statul cât și mediul privat, au cheltuit banii risipindu-i pe proiecte stupide. Nu trebuie să repetăm așa ceva. Preocuparea cu ce fac unele companii cu banii lor, ce fac unii indivizi cu banii lor, este greșit țintită din punct de vedere teoretic”, a mai spus Glăvan.
