Situaţia cetăţenilor UE din Regatul Unit s-a clarificat, odată cu nota de plată pe care trebuie să o achite Marea Britanie dar şi statutul graniţelor dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlanda. Cu toate acestea, rămân extrem de multe incertitudini cu privire la piaţa unică şi schimburile comerciale care vor exista după Brexit între UK şi ţările Uniunii Europene. Va rămâne o legătură comercială puternică, este de părere Paul Brummel, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti.

Capital: Începând cu 8 decembrie avem un prim acord cu privire la ieşirea Marii Britanii din UE. Ce urmează în a doua parte a negocierilor?
 

Paul Brummell: Consiliul European şi guvernul Marii Britanii consideră că s-a făcut un progres important în discuţiile avute în ultima parte a anului trecut, în aşa fel încât să se treacă la a doua parte a negocierilor. Iar acest lucru e dovada abordării constructive şi pragmatice pe care Marea Britanie a avut-o în timpul negocierilor. Acordul încheiat în 8 decembrie include trei puncte importante: garantarea drepturilor cetăţenilor UE în Marea Britanie şi a britanicilor care locuiesc în ţările membre UE, inclusiv în România, să îşi continue viaţa la fel ca înainte de Brexit. Drepturile cetăţenilor europeni care locuiesc în Marea Britanie vor fi prevăzute în legislaţia britanică şi vor fi puse în aplicare de instanţele britanice. Al doilea punct din acord se referă la partea financiară a ieşirii Marii Britanii din UE care arată că Regatul Unit îşi respectă angajamentele, iar acest mesaj este extrem de important. Ultimul punct agreat se referă la graniţa Irlandei de Nord, care garantează că nu va exista o frontieră dură şi va fi respectat Acordul de la Belfast. De asemenea, va conserva integritatea constituţională şi economică a Marii Britanii.
Acum, urmează să înaintăm spre cea de-a doua parte a negocierilor, care trebuie să traseze regulile unui parteneriat puternic între UE şi Regatul Unit.

Capital: Cum vor resimţi consecinţele Brexitului cetăţenii europeni care locuiesc, astăzi, în UK dar şi cetăţenii britanici din ţări membre UE?

Paul Brummell: Acordul finalizat până în decembrie este unul corect, care protejează drepturile atât a cetăţenilor UE în Marea Britanie cât şi a celor britanici în UE. Persoanele care, până la data de 29 martie 2019, au locuit permanent și cu forme legale în Marea Britanie pentru o perioadă de cel puțin cinci ani vor putea aplica pentru a rămâne nelimitat, prin obținerea „settled status“. Aceasta înseamnă că vor avea acces la fondurile și serviciile publice și vor putea să aplice pentru cetățenie britanică. Persoanele care se află în Marea Britanie la data de 29 martie 2019, dar care nu au locuit acolo cu forme legale pentru o perioadă de cel puțin cinci ani, vor trebui să aplice pentru dreptul de a rămâne până când depășesc perioada minimă de cinci ani. Ulterior, vor putea aplica pentru „settled status“. De asemenea, familiile cetățenilor UE, care trăiesc împreună cu aceștia sau li se alătură până la data de 29 martie 2019, vor putea aplica pentru „settled status“, de obicei după o perioadă de cinci ani petrecută în Marea Britanie. Membri apropiați ai familiei (soț/soție, parteneri, copii, nepoți, părinți și bunici) vor putea să se alăture cetățenilor UE după Brexit, dacă legătura de familie datează de dinainte de 29 martie 2019.
Costul obţinerii acestui permis de şedere va fi minim, nu mai mare decât taxa obţinerii unui paşaport în UK.

 

Capital: Ce drept va mai avea Curtea Europeană de Justiţie în apărarea cetăţenilor membri UE din Marea Britanie? În faţa căror legi vor răspunde aceştia?

Paul Brummel: Este clar că atunci când Marea Britanie părăseşte UE devine o ţară suverană şi are un sistem judiciar în care cea mai puternică instanţă este
Curtea Supremă de Justiţie. Ceea ce s-a spus clar este faptul că opinia Curţii Europene de Justiţie va fi luată în considerare.

Capital: Piaţa Unică va suferi transformări în relaţia UE – Marea Britanie. Se discută despre un acord de liber schimb după modelul norvegian sau cel canadian. Ce va căuta UK să puncteze în acest caz?

Paul Brummel: Marea Britanie este o ţară europeană, suntem foarte apropiaţi de UE iar regulile sunt armonizate cu cele ale partenerilor noştri. Ceea ce căutăm este un parteneriat special, personalizat, o relaţie economică nouă. Nu căutăm să copiem un model existent. Este o situaţie nouă care cere ceva mai multă ambiţie decât am văzut până în prezent în acordurile anterioare. Şi cred că noul acord trebuie să fie unul mai direct, pentru că, dacă ne uităm la modelul Canadei, este vorba despre două teritorii foarte îndepărtate, cu reglementări extrem de diferite, unde s-a găsit un numitor comun. Când vine vorba de Uniunea Europeană în relaţie cu Marea Britanie, deja există, pe multe paliere, reglementări similare.

Capital: Ce se va întâmpla cu studenţii străini din ţări membre UE care vor să studieze în Marea Britanie?

Paul Brummel: Universităţile britanice sunt în top 10 cele mai bune din lume. Cred că, pentru orice student, reprezintă o alegere bună. Iar motivul pentru care universităţile din UK sunt atât de cunoscute este pentru că împrumută tot ce e mai bun la nivel internaţional: de la profesori, până la studenţi. Este încurajator să vedem că numărul studenţilor români care studiază în Marea Britanie a crescut la 10.000 de tineri în acest moment. Autorităţile britanice au explicat deja că acei studenţi care se înscriu la facultate în anul universitar 2018-2019 vor avea exact acelaşi statut ca şi până acum. Evident că nu ştim ce se va întâmpla până la finalul negocierilor, motiv pentru care nu pot spune cu exactitate care vor fi termenii în care un student din UE va putea studia în Regatul Unit, după Brexit.

 

Capital: Sunt zvonuri care spun că vom vedea o migraţie a multor afaceri din Marea Britanie către Uniunea Europeană. Vedeţi acest scenariu plauzibil?

Paul Brummel: Suntem parteneri comerciali foarte apropiaţi aşa că vrem să ne concentrăm să continuăm acest liber schimb fără tensiuni şi piedici. Bineînţeles că fiecare ţară din lume caută investitori străini şi cred că Marea Britanie este extrem de primitoare din acest punct de vedere. Dar e normal ca firmele străine să caute cea mai bună soluţie pentru ei, la momentul respectiv. Dacă ne uităm la relaţia comercială pe care Regatul Unit o are cu România, balanţa înclină pentru ţara voastră, exporturile fiind mai mari ca importurile. Iar englezii consumă produse româneşti de la maşini Dacia, electrocasnice, haine, încălțăminte, sau mobilă.