”Avem un potențial uriaș. S-au făcut investiții private în zona balneo, investiții mari. Acum trebuie să venim în sprijinul celor care au făcut deja investiții; avem două variante de unde putem să atragem foarte mulți bani. Și aici mă refre la fonduri europene. Avem Axa prioritară 7 (Prioritate de investiții 7.1.), care are o valoare de 90 mil. euro, specială pentru balneo. Și mai avem Planul Juncker. Cu Planul Juncker,  României i-au fost acordate 10 mld. euro pe exercițiul financiar 2014 – 2020, unde balneo are o importanță foarte mare”, a declarat pentru Capital ministrul Turismului, Mircea-Titus Dobre.

Dacă ar fi să se facă o comparație, Băile Herculane iese, fără excepţie, între cele mai sărace în investiţii. Paradoxal, staţiunea care altădată atrăgea cel mai mare număr de turişti, se poate lăuda astăzi doar cu două-trei hoteluri, insuficiente, însă, pentru potenţialul pe care îl are.

În industria românească de turism, Herculane a fost întotdeauna comparată cu staţiunea Karlovy Vary (Cehia), care aduce anual încasări de sute de milioane de euro şi este considerată una dintre „stelele balneare“ ale Europei. Cele două seamănă foarte mult, fiind singurele din Europa care au apă termală cu sulf coloidal şi se află la aproximativ aceeaşi altitudine, cu acelaşi decor natural, străjuite de versanţi abrupţi. În plus, şi arhitectura este asemănătoare, amândouă fiind dezvoltate în vremea Imperiului Austro-Ungar.

De departe însă, una dintre cele mai de succes afaceri se derulează la Băile Felix (la câţiva kilometri de Oradea), unde vârful îl reprezintă o investiţie de 30 de milioane de euro într-un complex balnear de 5 stele. De altfel, tocmai acesta este şi motivul principal pentru care mulţi turişti care mergeau în anii ’90 la tratamente în Ungaria, vin acum la Băile Felix.

Mai multe despre potențialul balnear al României și cum va arată turismul românesc in acest an puteți citi in numărul următor al revistei Capital