”Primul punct tare al economiei românești este stabilitatea macroeconomică. Aceasta reprezintă un stindard pentru imaginea României la forumurile financiare. Faptul că România are o datorie publică de 40% din PIB, faţă de media Uniunii Europene care este de 90% din PIB, reprezintă un câştig de securitate financiară de excepţie. În al doilea rând, măsurile luate de Guvern cu privire la reîncadrarea în deficitul de 3% după valorile mari înregistrate în 2008 şi 2009. În acest caz ne-a salvat faptul că nu aveam o datorie mare. Al treilea punct tare este acela că stăm relativ bine la rata şomajului. Iar acum aş vrea să vă spun care sunt punctele tari referitoare la potenţial. Primul este acela că avem un mediu de afaceri atractiv”, a spus Mereuță. Potrivit acestuia, ”meritul” este al Guvernului, care a luat o serie de măsuri, între care reîntregirea salariilor, aplicarea TVA-ului diferenţiat şi reducerea CAS. Toate acestea au făcut ca România să fie mai atractivă, pentru că acestea se adaugă la cota de 16% care a reprezentat ani de zile elementul central de atractivitate al României. ”La aceste puncte tari se adaugă numărul scurt de zile de înregistrare a firmelor, iar pe de altă parte, deschiderea majorităţii consiliilor judeţene către investiţiile străine prin concesionări şi parcuri industriale. Clujul este un exemplu din punctul acesta de vedere. Pe lângă aceste puncte tari, România are trei tipuri de potenţiale, toate uriaşe”, a spus Mereuță.

Referitor la pitențialul țării noastre, acesta a declarat că primul tip de potenţial este ansamblul de resurse agricole şi industria alimentară şi a băuturilor. Iar aici trebuie lămurit un aspect. ”Mulţi spun că soft-iştii reprezintă viitorul României. De acord, dar nu numai ei. Trebuie reţinut faptul că personalitatea sistemică a României este industria alimentară şi a băuturilor. Valoarea adăugată brută a industriei alimentare şi a băuturilor, din total industrie prelucrătoare, depăşeşte un sfert, cu imensul avantaj că au în spate resursa primară. Al doilea potenţial uriaş sunt serviciile creative. La servicii creative intră serviciile informatice, serviciile de tehnologia informaţiei, intră cercetarea – dezvoltarea”, a punctat el.

Cât despre direcţiile pentru dezvoltarea economică a României, Mereuță a spus că prioritatea zero ar trebui să fie o strategie tridimensională: creştere PIB, sănătate şi educaţie, toate având ponderi egale. Urmează câteva priorităţi pe care ar trebui să mergem, referitoare la creşterea durabilă a PIB: industria şi exporturile, care ar trebui orientate în continuare către investiţii străine de cod 7 şi crearea companiilor româneşti mari din cele 12 domenii identificate a fi capabile să exporte (Strategia IMM şi a mediului de afaceri la orizont 2020, octombrie 2014). Și, obligatoriu, trebuie să facem o mişcare naţională de creare a brandului industriei alimentare române. Avem tot ceea ce ne trebuie. ”Trebuie să facem o reţea de procesare prin IMM-uri, a materiilor prime agricole, şi să ieşim ofensiv la export. O altă prioritate a dezvoltării o reprezintă informatizarea societăţii. În primul rând ar trebui să îşi cumpere toată lumea calculatoare. Avem o pondere de 50% din populaţie fără calculatoare, majoritatea la ţară. Pentru că sunt la ţară, trebuie să îi învăţăm, ca să putem informatiza societatea – şi până la urmă să mai şi transformăm puţin politica rurală. Nu se poate ca cetăţenii din mediul rural să rămână tot timpul să îşi voteze corupţii ca primari. Aş trece la priorităţi capitale: studiile şi asigurarea de resurse pentru calamităţi naturale. Noi suntem de o inconştienţă crasă. Am trecut de limita de 37 de ani de la un mare cutremur. Nici nu vreau să spun câţi mor la un cutremur egal cu cel din 1977”, a punctat el.

În altă ordine de idei, referindu-se la pericolele care ar putea afecta economia româneească, acesta a spus că pericolul este derapajul de la stabilitatea macroeconomice.” Îmi este frică de derapaje. În 2017, conform Codului Fiscal, trebuie să scădem TVA, de la 20% la 19%. Tot în 2017, trebuie să eliminăm taxa pe stâlp. Ori, toate acestea la un loc, plus impactul noii legi a salarizării, ar putea să ne ducă la depăşirea deficitului de 3% din PIB. Deocamdată, suntem undeva la 2,85%, iar dacă depăşim 3% am intrat în vrie: din nou trebuie să facem împrumuturi iar agenţiile de rating ne descalifică din nou. Începe circul fără să fie criză. Până atunci avem urmările Brexit-ului. Dacă Marea Britanie iese din UE, s-ar putea să ne confruntăm cu probleme la export, cu scăderea exportului, iar atunci lucrurile devin grave. Aş pune pe primul loc Brexit-ul”, a punctat el. (Sursa: Agerpres)