Uniunea Europeană are prevăzută această sancţiune pentru cazul în care, într-o ţară membră, există ameninţări sistematice la adresa statului de drept. Procedura nu a fost folosită niciodată, deşi Polonia a fost ameninţată recent cu suspendarea dreptului de vot pentru încălcarea libertăţii presei.
Oficialul german (creștin-democrat) i-a cerut preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, să-l convoace urgent pe Sorin Grindeanu la Bruxelles şi să-i ceară să retragă ordonanţa. Gunther Krichbaum apreciază drept îmbucurător faptul că populaţia se opune măsurii, calificată de el drept o lovitură dată statului de drept. UE trebuie să fie de partea manifestanţilor şi să îi sprijine, mai spune el.
De altfel, deputatul german precizează că situaţia din România va fi discutată la următoarea şedinţă a Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag.
Un alt avertisment pentru România a venit, joi, chiar de la vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a spus că România riscă să piardă fonduri europene.
Ce scrie în Ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codului penal
Ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală a fost publicată în Monitorul Oficial în noaptea de marţi spre miercuri.
În textul ordonanţei de urgenţă se prevede, referitor la abuzul în serviciu, că răspunderea penală intervine doar în cazul unei pagube materiale de peste 200.000 de lei.
'Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă', se arată în documentul citat.
Ordonanţa de urgenţă mai prevede că aceste dispoziţii nu se aplică 'în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative'.
Referitor la infracţiunea de favorizare a făptuitorului, actul normativ stabileşte că aceasta nu se pedepseşte dacă este săvârşită 'de un membru al familiei sau afin până la gradul II', dar nici 'în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative'.
Prin ordonanţa de urgenţă este abrogat articolul 298 din Codul penal, care sancţiona infracţiunea de neglijenţă în serviciu.
Este modificat, totodată, primul alineat al articolului 301 din Codul penal referitor la conflictul de interese, fiind exclusă răspunderea penală dacă beneficiarii infracţiunii sunt 'persoanele cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură'. În noua formă, alineatul prevede că 'fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică'.
În text se precizează că modificările aduse Codului penal intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
Guvernul a adoptat, în şedinţa de marţi, o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală.
