”Au fost devansaţi chiar şi primii cinci ani când se aplica cota progresivă. Lupta împotriva corupţiei, a evaziunii fiscale, a muncii la negru şi împotriva competiţiei neloiale e aducătoare de bani. Acţiunile concertate împotriva actelor împotriva legii aduc şi mai mulţi bani la buget şi ridică presiunea de pe umerii cetăţenilor obişnuiţi”, menţionează Andreea Paul-Vass.

Potrivit acesteia, încasările la buget au crescut semnificativ în primele două luni ale anului 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010, ceea ce nu s-ar fi putut realiza fără îmbunătăţirea activităţii economice şi a colectării, dar şi a majorărilor de TVA şi accize.

”Veniturile fiscale, cele direct condiţionate de activitatea economică, s-au majorat cu 12%, în condiţiile unei inflaţii pe primele două luni de 7%, ceea ce înseamnă o creştere reală de 4,7%. Încasările din TVA, expresie a evoluţiei comerţului de bunuri şi servicii, au fost cu 33,5% mai mari. Încasările din accize au fost cu 12% peste încasările din primele două luni 2010, iar încasările cumulate din TVA şi accize, care reprezintă circa 10% din PIB s-au majorat cu 27%. Din această creştere 5% provine din mai buna colectare şi din creşterea volumului de activitate, iar 21% din majorările de TVA şi accize”, se arată în comentariul consilierului.

Statul are o restanţă către firme de 1,5 miliarde lei

Guvernul a impulsionat rambursările de TVA ca măsură de corecţie a conduitei statului în relaţie cu contribuabilul şi pentru sprijinirea mediului de afaceri, realizând un sistem centralizat prin care cel mai vechi decont se plăteşte primul.

”La sfârşitul anului 2008 statul avea datorii către mediul privat, prin ANAF, de 3,3 miliarde lei. Prin implementarea acestui sistem avem la 28 februarie 2011 o restanţă de 1,5 miliarde lei. Am introdus rambursarea automată de TVA între 5.000 şi 10.000 de lei, ceea ce a susţinut companiile mici din mediul privat. Acestea primesc automat TVA-ul rambursat şi în următorii doi ani se fac controalele necesare”, a adăugat consilierul premierului Emil Boc.

În anul 2009, ca măsură de combatere a evaziunii fiscale a fost retras codul de TVA din sistemul european VIES la peste 86.000 de societăţi comerciale, care aveau un comportament fiscal inadecvat, adică nu depuneau declaraţii fiscale sau aveau sedii fictive.

”Măsura a contribuit la disciplinarea agenţilor economici care fac tranzacţii intracomunitare. Am dublat această măsură în anul 2010, prin OUG 54, când am introdus registrul operatorilor unde avem evidenţa tuturor firmelor care fac tranzacţii intracomunitare. Frauda mare din TVA venea tocmai din acest segment, cum este de pildă cazul comerţului cu zahăr, ulei, făina, grâu sau carne”, comentează Andreea Paul-Vass.

TVA-ul încasat a crescut cu cinci miliarde lei

Potrivit sursei citate, prin ordonanţa de urgenţă OUG 54 din 2010, aprobată la mijlocul anului trecut au fost adăugate şi alte instrumente de luptă antifraudă fiscală.

”TVA încasat a crescut cu aproximativ cinci miliarde lei în perioada august – decembrie 2010, faţă de aceeaşi perioadă din anul 2009. Evident că această creştere se datorează şi creşterii cotei TVA. Alături de încasările suplimentare de 3,8 miliarde lei ca urmare a majorării cotei, 1,2 miliarde lei provin din mai buna colectare şi din diminuarea evaziunii pe TVA. Alte 631 milioane lei au fost stabiliţi ca TVA datorat pe tranzacţiile imobiliare ale persoanelor fizice, din care s-au încasat vreo 75 milioane lei până acum”, arată pe blogul ei Andreea-Paul Vass.

Aceasta a adăugat că tot în semestrul al doilea al anului trecut au fost încasate accize cu peste 2,8 miliarde lei mai mult decât în semestrul al doilea al anului precedent. „0,15 miliarde lei provin din modificarea cotelor de accize şi restul de 2,65 miliarde lei, adică 0,52% din PIB, este urmarea directă a aplicării ordonanţei de combatere a evaziunii fiscale”, a spus consilierul primului ministru.

Andreea Paul-Vass afirmă că au fost puse bazele impozitării veniturilor din sursele nedeclarate, măsură ce a intrat în vigoare abia la începutul acestui an. „Nu de importanţă mai mică este şi faptul că ANAF a primit de la autorităţile fiscale elveţiene 80 de mii de informări cu privire la venituri realizate şi conturile persoanelor fizice române. Verificările sunt în plin proces de derulare, iar dacă ele nu sunt declarate fiscal şi în România, vor plăti cu vârf şi îndesat”, a subliniat pe blogul personal consilierul de stat.

În ceea ce priveşte ancheta vămilor şi ANAF, consilierul afirmă că nu i se par corecte generalizările forţate şi încercarea de minimalizare a semnificaţiei acţiunii întreprinse.

”Mai întâi de toate, nu toţi lucrătorii din vamă şi de la ANAF sunt corupţi. Mulţi sunt cei care şi-au făcut şi îşi fac treaba foarte bine. În al doilea rând, e foarte important că se anchetează, că se iau măsuri, că există voinţă politică pentru lupta împotriva corupţiei, indiferent de apartenenţa vinovaţilor. Mai sunt atâtea lucruri de făcut! Mai bine însă să fii un optimist care se înşeală, uneori, decât un veşnic pesimist”, a conchis consilierul de stat din Guvern în ultimul articol postat pe blog.