Calculatorul reprezintă o condiţie sine qua non în societatea contemporană informatizată, care asigură performanţa şi eficientizarea pregătirii în toate domeniile, fiind în acelaşi timp o poartă de acces la Internet. Potrivit rezultatelor anchetei privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării, în anul 2017, mai mult de două din trei gospodării din România (68,6%) au acces la reţeaua de internet de acasă. Faţă de anul 2016, ponderea gospodăriilor cu acces la internet a crescut cu 3,6 puncte procentuale, așa cum a arătat capital.ro în urmă cu două săptămâni.

Conform anchetei INS, din totalul persoanelor care au accesat internetul în ultimele 12 luni, ponderea celor care au interacţionat cu autorităţile sau serviciile publice în scop personal a reprezentat doar 12,6%. Motivele cele mai importante pentru care nu s-au transmis formulare completate la autorităṭile au fost îngrijorarea privind protecţia sau securitatea datelor personale (35,1%) ṣi lipsa abilităţilor sau cunoştinţelor în utilizarea site-urilor web (31,9%), arată datele INS.

Printre cele mai frecvente scopuri pentru care a fost accesat internetul în ultimele 3 luni, în anul 2017, se numără cele legate de comunicare, în special participarea la reţele de socializare (81,9% dintre persoanele care au utilizat internetul în ultimele 3 luni), dar şi corespondenţa prin e-mail (70,9%), se mai menționează în sursa citată.

Comparativ cu anul 2016, ponderea persoanelor de 16-74 ani care au accesat internetul în ultimele 3 luni a crescut în ceea ce priveşte telefonarea prin internet / apeluri video prin internet cu 7,6 puncte procentuale (de la 45,0% în anul 2016 la 52,6% în anul 2017). De asemenea, de un interes ridicat se bucură utilizarea internetului pentru: citirea online a site-urilor de ştiri/ziare/reviste (69,5%).

 “Ancheta realizată în 2017 de INS reprezintă o radiografie de moment privind accesul populației României la tehnologia digitală și Internet. Un aspect relevant este cel legat de competențele digitale: doar 50% dintre români dispun de aceste competențe, fundamentale în contextul economiei globaleȚ, explică Valentin Negoiță, președintele Asociatiei Producătorilor și Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informației și Comunicațiilor (APDETIC).

 

Potrivit acestuia, decalajul dintre urban si rural este preocupant: conectarea la Internet fiind mult mai răspândită în mediul urban (64,3%) față de cel rural (35,7%).

“Datele anchetei confirmă, în linii mari, Raportul DESI 2017, unde Indicatorul Capitalul uman în era digitală  plasează România pe locul 28 între țările Uniunii Europene. De altfel, principalul indicator cu care ne putem mândri este Conectivitatea (locul 22 în Uniunea Europeană), ceilalți indicatori (Utilizarea internetului, Integrarea tehnologiei digitale, Capitalul uman și Serviciile publice digitale) situându-se sub media europeană”, susține președintele APDETIC.

În acest context, autoritățile statului ar trebui să acorde prioritate implementării Agendei digitale, investind masiv în formarea resurselor umane digitale și în dezvoltarea serviciilor publice online pentru a stimula digitalizarea societății și economiei românești, consideră Valentin Negoiță.

 

APDETIC a inițiat în anul 2004 și a sustțnut programul guvernamental “Euro 200”, prin care elevii și studenții au putut beneficia de un cupon de 200 de euro pentru achiziționarea unui calculator. În urma derularii acestui program în 2009, aproape 25.000 de tineri  au achiziționat un calculator ca urmare a valorificării cuponului primit de la stat.

Diferențe mari între mediul urban și cel rural

Potrivit rezultatelor anchetei privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării, în funcţie de mediul de rezidenţă s-au înregistrat diferenţe în ceea ce priveşte dotarea gospodăriilor cu calculator. Astfel, dacă dintre gospodăriile din mediul urban 75,9% sunt dotate cu calculator acasă, în rândul gospodăriilor din mediul rural proporţia acestora este de numai 51,9%.

 

Din analiza în profil teritorial a înzestrării cu calculatoare a gospodăriilor nu se remarcă diferenţe prea mari între regiuni, ponderea acestora situându-se între 50% şi 70% din numărul total de gospodării din fiecare regiune, cu excepţia regiunilor Bucureşti-Ilfov (82,6%), Vest (73,2%) şi Nord-Vest (72%). Ponderile cele mai mici s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (57,8%) şi Sud-Muntenia (58,6%).

În anul 2017, din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, 72,5% au folosit cel puţin o dată un calculator. Pe medii de rezidenţă, frecvenţa utilizării calculatoarelor înregistrează diferenţe semnificative în mediul urban faţă de cel rural, astfel numărul de persoane care folosesc calculatorul în mediul urban este de aproape 1,7 ori mai mare faţă de cel al utilizatorilor din mediul rural.

Proporţia bărbaţilor utilizatori de calculatoare este puţin mai mare decât cea a femeilor, 73,8% faţă de 71,3%. Ponderile persoanelor care utilizează calculatorul au un trend descendent la o analiză pe grupe de vârstă, în sensul că majoritatea persoanelor tinere din grupa de vârstă 16-34 ani (91,5%) folosesc calculatorul, în timp ce doar 44,8% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 şi 74 ani au utilizat calculatorul.

Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 87,5% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (48,1%) şi de conexiunile narrowband (9,4%). Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de 73,5%, din care 86,8% în ultimele 3 luni. Dintre utilizatorii curenţi, 73,3% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică.