Ungaria şi România, două ţări care acordă cetăţenia pe alte motive decât cel privind investiţiile

În Uniunea Europeană există ţări care acordă cetăţenia pe cu totul alte considerente decât cel privind investiţiile financiare şi, probabil, cele mai cunoscute şi mai controversate cazuri sunt cele privind România şi Ungaria, scrie Karl Littlejohn, într-un articol apărut pe site-ul Opendemocracy.net.

Etnicii maghiari reprezintă aproape 7% din populaţia totală a României şi trăiesc în principal în regiunile de vest ale ţării, cum ar fi Transilvania, Maramureş şi Crişana. De asemenea, o minoritate maghiară semnificativă trăieşte şi în Slovacia. Minoritatea maghiară a fost puternic discriminată în timp regimului lui Nicolae Ceauşescu în România. Deşi după căderea regimului Ceauşescu, la sfârşitul anilor '80, problemele dintre minoritatea maghiară şi români păreau a fi soluţionate, nu a durat mult până ca problemele să apară din nou între cele două comunităţi, aminteşte comentariul citat. În 2010, Ungaria a început să ofere cetăţenie etnicilor maghiari care trăiesc în România şi Slovacia.

Însă problema paşapoartelor nu a venit doar din Ungaria. România a emis, de asemenea, paşapoarte pentru o ţară din afara UE: Republica Moldova. După Al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a reuşit să ocupe Moldova şi a urmat o perioadă de rusificare. Sentimentele naţionale au fost suprimate până la momentul reformelor lui Mihail Gorbaciov, care au oferit, într-o anumită măsură, un climat pentru o reflecţie despre problema naţională. De altfel, aminteşte Littlejohn, limba română vorbită în Republica Moldova este menţionată drept 'limba moldovenească' în Constituţia ţării.

Potrivit lui Littlejohn, majoritatea moldovenilor nu sunt cu adevărat interesaţi de a se muta în România, ci mult mai dornici de a lucra în Europa Occidentală. Acordarea de paşapoarte româneşti pentru cetăţenii moldoveni este o poartă de acces uşoară către piaţa UE, fără a fi necesar ca Republica Moldova să devină un stat membru al Uniunii Europene. Acest caz nu are nicio legătură cu acordarea cetăţeniei în schimbul unor investiţii, ci cu oferirea de paşapoarte unor mii de persoane doar pentru că acestea sunt 'recunoscute din punct de vedere etnic'.

Discuţia despre identitatea Republicii Moldova a ocupat întotdeauna un loc important pe agenda cercetătorilor specializaţi în regiunea Balcanilor şi în regiunile slave. Un sondaj de opinie realizat de CBS-AXA în 2012, aminteşte semnatarul articolului, a indicat că aproximativ 16% dintre locuitorii Republicii Moldova sunt de părere că ţara lor ar trebui să fie anexată României. Pe de altă parte, un alt studiu din 2012, de această dată din România, arată că un uimitor procent de 87 % dintre români cred că Basarabia (termenul folosit pentru a desemna Republica Moldova) ar trebui să fie parte a României. AGERPRES