Comunitatea maghiară din Serbia este mică și se află înghesuită în jurul graniței de nord cu Ungaria. Potrivit unui recensământ din 2011, în provincia Voivodina, din nordul țării, trăiau 230.000 de maghiari, deși unii cred că numărul acestora e mult mai mic.

Între președintele Vucic și premierul Orban relațiile sunt strânse. Numai în luna mai, cei doi s-au întânit de trei ori și, cu ocazia ultimei lor întâlniri de la Belgrad, de pe data de 15 mai, Vucic a lăudat relațiile mai bune ca oricând “în toate domeniile“. Singura reacție din Serbia la recenta fotografie a lui Orban a venit din Voivodina, care, înaintea Tratatului de la Trianon, făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Vojvodjanski Klub, o asociație non-prpfit și apolitică a societății civile, a criticat ceea ce, în opinia sa, a fost o “catastrofală“ provocare, precum și tăcerea lui Vucic, se arată în articolul Balkaninsight.

Orban e model pentru președintele Serbiei

Dinko Gruhonjic, jurnalist și membru al președinșiei Clubului Vojvodjanski, a declarat pentru BIRN că Vocic și Orban nu sunt legați doar din punct de vedere politic, dar au și relații de afaceri, iar pentru Vucic, Orban e un model.

“Orban îl inspiră pe Vucic. Președintele sârb învață de la el și îl admiră. Este un pact clasic între doi populiști autoritari. Ei spun mereu că relațiile dintre cele două țări nu au fost niciodată mai bune, dar eu nu vâd decât că relațiile se îmbunătățesc între două regimuri hibride“, spune Gruhonjic.

Cum relațiile dintre Belgrad și Budapesta înfloresc, la fel înfloresc și niște companii în relații cu cercuri apropiate lui Orban, după cum a relevat și o anchetă cu privire la Vucic și la premierul sârb Ana Brnabic, inițiată în comun de BIRN și Direkt36.

Potrivit declarațiilor lui Gruhonjic, Alianța Maghiarilor din Vojvodina, un mic partid al maghiarilor din Serbia, a funcționat ca punte principală între Vucic și Orban. Pentru a-și canaliza influența în diverse domenii, Orban se folosește atât de partid și de alte asociații ale mahiarilor din Serbia, precum și de niște cluburi de fotbal.

Gruhonjic și Orban au apelat la asemenea canale pentru a-și consolida puterea încă din 2010, când partidul Fidesz a adoptat legi prin care se oferă cetăenie ungară tuturor cetățenilor din disaporă care trăiesc în afara granițelor Ungariei.

Intenția a fost o mobilizare națională a maghiarilor, dar și aceea de a câștiga mai mulți alegători, apelând la resentimentele față de Trianon“, a conchis Gruhonjic. “Dar în Vojvodina trăiesc tot mai puțini maghiari de când dubla cetățenie le-a permis să plece din Vojvodina, o regiune săracă, în UE, astfel încât printre maghiarii din Serbia nu se semnalează vreo radicalizare“, a mai spus el.

Situația dintre Ungaria și Slovacia s-a schimbat treptat

Între Ungaria și Slovacia, relațiile sunt acum bune, deși doar de vreo zece ani încoace. Ambele părți au profitat de aniversarea Trianonului ca să provoace disensiuni.

“Relațiile slovaco-ungare sunt acum mult mai echilibrate”, afirmă Grigorij Meseznikov, analist politic la Institutul pentru Relații Publice din Bratislava. “Slovacia obișnuia să pună în discuție subiecte problematice, care, bineînțeles, nu au primit un răspuns pozitiv din partea Ungariei “, a mai adăugat el.

Situația s-a schimbat treptat. În șase din ultimii zece ani, un partid al minorității maghiare, Most-Hid, condus de Bela Bugar, un politician experimentat, a făcut parte din guvernul slovac.

Prezența sa, căreia i s-au mai adăugat și alți doi lideri, Viktor Orban și Robert Fico, a calmat din nou relațiile slovaco-ungare. “Presiunile chiar au scăzut, iar lucrurile s-au normalizat“, afirmă Meseznikov.

Drept rezultat, centenarul Trianonului, mai ales în timpul pandemiei coronavirusului, a atras puțină atenție în Slovacia.

“În mintea oamenilor de-aici, Trianonul nu e o problemă atât de importantă“, spune profesorul Stefan Sutajm, istoric la Universitatea Pavel Safarnik din Kosice, el crezând că slovacii acordă o mai mare atenție sărbătoririlor legate de crearea primei Republici Cehoslovace.. “În Cehoslovacia comunistă, Tratatul de la Trianon a fost complet uitat de istorie, iar, după independența Slovaciei, el chiar nu a mai jucat un rol important aici“, spune Sutaj.

El a dăugat că, din aceste motive, Tratatul de la Trianon a fost rareori pomenit în Slovacia, cu excepția unor politicieni slovaci naționaliști care au vrut să provoace Ungaria.

“Cred că, dacă îi întrebați pe oameni, foarte puțini știu măcar ce a însemnat Tratatul de la Trianon “, afirmă Olga Gyafasova, sociolog la Universitatea Comenius din Bratislava. Ea recunoaște că cei 450.000 de membri ai minorității maghiare din Slovacia – o minoritate considerabilă – ar vedea istoria în mod diferit, dar crede că lor nu le pasă prea mult acum de această aniversare.

Bunele relații dintre cele două țări au fost cel mai recent reflectate de vizita de marți a noului ministru de externe slovac, Ivan Korcok, la Budapesta, cu doar două zile înaintea centenarului Tratatului de la Trianon.

Experții și presa încă se mai întreabă dacă momentul acestei vizite a fost un semn al relațiilor prietenești sau doar o coincidență, dată fiind relaxarea restricțiilor legate de coronavirus în ambele țări.

Și Korcok și-a dat seama de semnificația istorică a momentului. “Am venit aici într-un moment delicat”, a spus el într-un mesaj de pe Facebook.

“Este adevărat că țările noastre înțeleg în mod diferit aceste evenimente istorice. Trauma pentru unii înseamnă libertate pentru alții, dar așa e istoria europeană “, a spus Korcok.

“Totuși, importantă este însă responsabilitatea noastră față de prezent, față de cetățenii noștri și față de viitor, astfel încât istoria nu ne leagă de mîini și nu ne împiedică să ne dezvoltăm relațiile “, a adăgat el, arâtând Dunărea din spatele lui – un simbol viu și continuu al legăturilor existente între toate țările din regiune.