Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Actualitate

Un scurt bilanț al #wageledgrowth și #newdevelopmentalism. Cum s-au obținut concomitent creșterea bunăstării populației și stimularea mediului privat

Autor: | | -1 Comentarii | 553 Vizualizari

La sfarșitul anului 2018, odată cu gradualizarea implementării strategiei #wageledgrowth, au apărut o serie de critici legate de anumite măsuri economice cu caracter social.

 Cele mai agresive opinii au venit din partea asociaţiilor oamenilor de afaceri, atunci când a fost vorba de creşterea salariului minim cu 100 lei net. S-au manifestat îngrijorări privind pierderea de competitivitate, pierderea de locuri de muncă, creşterea ratei şomajului şi reducerea investiţiilor private, fenomene invocate recurent atunci când au fost creşteri ale salariului minim. Și totuşi aceste procese nu s-au produs nicicând, din contră datele statistice oficiale arătând creşterea productivităţii muncii, creşterea ocupării şi o rată ridicată de creştere economică. 

Creşterea cererii agregate a fost însoţită de o creştere a ofertei agregate. Procesul este validat de datele oficiale publicate în ultima prognoză a Comisiei Europene din oct 2018, date ce indică o creştere a capacităţii productive a României pe termen lung (o creştere de PIB potenţial) de 4,6% în 2018 (cu 0,3 puncte procentuale peste prognoza CE din primăvară) şi în creştere consistentă faţă de 2016 când era de 3,6%. Ca şi în 2017, şi în 2018 România se află pe locul 3 în UE28 la creşterea PIB potenţial, în 2019 şi 2020 urmând a urca pe un binemeritat loc secund. Cu toate acestea, deficitul balanţei comerciale s-a adâncit, demonstrând a nu ştiu câta oară că este necesară susţinerea producţiei realizată în România prin toate instrumentele posibile. S-au manifestat încă o dată un răspuns incomplet, o senzitivitate scăzută a ofertei interne la un stimul pe cererea agregată, inclusiv din pricina slabei capitalizări a firmelor autohtone, cauzată în principal de lipsa opţiunilor de a lua împrumuturi în condiţii de eficienţă.

În sfârşit, anii 2017 şi 2018 au fost cei mai buni ani din punct de vedere macroeconomic din istoria României şi este dificil ca această afirmaţie să fie contrazisă cu argumente fezabile. În aceşti doi ani am asistat la cele mai agresive acuzaţii iar pentru a vedea ipocrizia acestor situaţii trebuie să ne întoarcem un pic în timp. 

Sunt ferm convins că vă aduceţi aminte perioada 2013-2015 cu discuţiile interminabile legate de măsura reducerii TVA la pâine şi mai târziu la produse alimentare, cu reducerea CAS, scutirea de impozit pe profitul reinvestit s.a. Încă de atunci apăruseră ideile că economia crapă, că suntem pe marginea prăpastiei, că bugetul este nesustenabil şi că se va reveni la măsurile de austeritate din perioada 2009-2010. Realitatea economică a contrazis flagrant apostolii crizei şi ai prăpastiei economice, România înregistrând în perioada 2015-2018 stabilitate macroeconomică şi o viteză de convergenţă ridicată cu standardele economice si sociale ale UE. Pe măsură ce economia mergea mai bine atacurile s-au înteţit iar agresivitatea mesajelor privind apariţia crizei s-a acutizat. De cinci ani încoace auziţi aproape zilnic despre cum vine criza în România.

 

În această perioadă, am făcut recomandări de politici macroeconomice ţinând cont de contextul macroeconomic, de crearea unei anumite secvenţialităţi optime, de tensiunile existente la nivel microeconomic şi de nevoia de a dezvolta economia jalonând printre regulile fiscal-bugetare naţionale sau supranaţionale. Vorba trece scrisul rămâne - am explicat aceste recomandări de politici publice în mai multe analize ce pot fi consultate pe platformele economice on line. Oricum, demersul de a încerca să explic cât mai bine publicului larg "bucătăria" fundamentării mix ului de politici macroeconomice s-a lovit de critici şi acuze, de cele mai multe ori neargumentate. Am fost acuzat că susţin măsuri "de dreapta". 

Timpul a trecut şi am ajuns în a doua parte a anului 2016, moment în care s-a conturat din punct de vedere macroeconomic si social oportunitatea implementării strategiilor #wageledgrowth şi #newdevelopmentalism. Strategia #wageledgrowth a fost aplicată, am explicat dedesubturile ei în alte cel puţin 10 analize publicate pe diverse platforme de analiză economică. Din nou, demersul de a explica cu o acurateţe cât mai mare efectele pozitive ale implementării acestor strategii a fost întâmpinat de acuze şi critici din ce în ce mai nefundamentate, prea puţin argumentate şi prea mult politizate. În sfârşit, am fost acuzat că susţin măsuri "de stânga".

Dar aceasta este istorie. În analiza de faţă aş dori să explic pe cât posibil argumentele pentru care teza conform căreia "prin #wageledgrowth s-au susţinut politici de creştere salarială în domeniul bugetar pe spinarea sectorului privat" este complet falsă. Am citit cu toţii opinii conform cărora din 2017 încoace Guvernul a susţinut sectorul public în dauna dezvoltării sectorului privat, bugetarii în dauna privaţilor, companiile de stat în dauna celor private s.a. ceea ce din punctul meu de vedere este o blasfemie. Încă o dată o spun - adevărul din spatele cifrelor nu poate fi combătut cu propagandă. 

Cred că ajungem la o opinie consensuală atunci când afirmăm că o administraţie, oricare ar fi aceasta, trebuie să sprijine atât dezvoltarea economică (în sectorul privat şi sectorul public) cât şi creşterea bunăstării populaţiei. 

Eficienţa acţiunii guvernamentale în stimularea economiei se vede atât în indicatorii macro cât şi în indicatorii specifici la nivel mezo sau microeconomic. În perioada 2013-2018, PIB ul României a crescut cu 357 miliarde lei (plus 60%, plus 4000 euro pe locuitor), avuţia netă a populaţiei a crescut cu aproape 500 miliarde lei, deficitul bugetar este de sub 3% din PIB, ponderea datoriei guvernamentale în PIB a scăzut de la 36,9% în 2012 la 35% în prezent, efectivul salariaţilor a crescut cu 627 mii persoane, numărul de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială s-a redus cu 1,6 milioane persoane iar al celor aflate în deprivare materială severă cu 2,4 milioane persoane. Dacă nu exista un mediu economic propice nu puteau fi agregaţi indicatori macro care să arate aşa - cifra de afaceri a companiilor din România a depăşit în 2017 pragul de 300 miliarde euro (plus 50 miliarde euro faţă de 2012), rata de rentabilitate a capitalului investit în România este de 36% (dublă faţă de media UE), iar randamentul capitalului investit în sectorul bancar este de trei ori mai mare decât media UE. În 2018 s-au atins profituri record în mai toate sectoarele economice. 

 

Cât priveşte situaţia financiară în mediul de afaceri, un Raport recent al Consiliului Fiscal http://www.consiliulfiscal.ro/Analiza%20SOE%202017.pdf arată o creştere de 9 ori a profitului net al companiilor private nefinanciare în perioada 2013-2017 (de la 6,87 miliarde lei la final de 2012 la 63,15 miliarde lei la finele lui 2017) şi o îmbunătăţire dramatică a situaţiei financiare a sectorului companiilor de stat (de la o pierdere de 1,4 miliarde lei în 2012 la un profit net de 4,8 miliarde lei în 2017). Și aici, anul 2018 a fost şi mai bun.

 

Mai mult, în perioada 2013-2017, România a avut cea mai mare creştere a productivităţii muncii în termeni reali, plus 25%, dinamică de peste patru ori mai mare decât media UE.

Pe acest fond, cheltuielile cu salariile bugetarilor s-au majorat cu aprox 29 mld lei in 2017 fata de 2012 (primul an de aplicare graduală a #wageledgrowth), iar în aceeasi perioada cheltuielile salariale din sectorul privat au crescut cu 90 de mld lei. De exemplu, în 2017, cheltuielile cu salariile în sectorul privat erau de 3,5 ori mai mari decat cele din sectorul bugetar, existând o diferenţă de 173 miliarde de lei, în condiţiile în care în 2012 salariile din sectorul privat erau cu doar 112 mld de lei mai mari. 

 

Pornind de aici, putem lesne invalida o altă teză, cea conform căreia "creşterea salariilor bugetarilor a cauzat adâncirea deficitului comercial". În condiţiile în care, în 2017, salariile bugetarilor constituie 22% din cheltuielile salariale  totale din economie, iar deficitul comercial cu bunuri (presupunand că este creat doar de către salariaţi) a fost de aproximativ 20% din cel total în 2017, rezultă că salariile mărite ale bugetarilor ar  fi putut produce maximum 22%*20% din deficitul comercial cu bunuri, adica 4,4% din total. Analog în estimarea privind 2018.

Aşadar, bilanţul de etapă al #wageledgrowth este bun. Nu există derapaje macroeconomice care să indice probleme de natură structurală. S-a reuşit un mix de politici  publice care să rezolve concomitent nevoia creşterii bunăstării populaţiei cu nevoia stimulării mediului de afaceri. În 2019 şi 2020 preponderente vor fi #investmentledgrowth şi #newdevelopmentalism.

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.