Un cunoscut economist avertizează asupra faptului că sprijinul financiar acordat agenților economici de către Guvern, pentru a susține relansarea economică, s-ar putea dovedi doar o risipă de bani, fără măsuri concrete de restructurare a economiei din România.

Criza prin care trec în prezent economiile lumii este diferită de tot ce a fost până acum, avertizează economistul Adrian Câciu, care susține că la final vor supraviețui economiile restructurate.

”Orgoliile și frustrările nu vor genera progres”

”Undeva, politicul ar trebui sa își revizuiască abordarea din perspectiva obiectivelor economice de țara. Obiectivele economice de țara nu trebuie alterate de câștiguri de tip electoral pentru că nu fac obiectul unei competiții ci al unei abordări strategice.

Din această perspectivă, este evident ca orgoliile și frustrările nu vor genera progres.

Va fi o restructurare economica.

Indiferent de ceea ce cred unii sau alții aceasta criza se deosebește categoric de criza din 2008.

”Este o criză structurală”

Este o criza economică, structurala pe când atunci a fost o criza financiara.

La finalul actualei crize vor supraviețui doar economiile restructurate”, a scris Câciu joi pe Facebook.

”Orice plan de redresare economică nu se va putea adresa economiei așa cum a fost ea structurata înainte de criză.

Nu numai pentru ca ar fi o risipă de bani dar ar fi doar prelungirea unei agonii fără rost iar acest lucru ne este demonstrat de datele care vin mai ales din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, sector care reprezintă cam 96% din total companii din România.

Astfel, la momentul decembrie 2019, 10,91% din IMM-uri se aflau în situație falimentară.
39,33% din IMM-uri își redusesera activitatea, 35,48% dintre IMM-uri funcționau la parametri normali și doar 14,28% își amplificaseara activitatea.

”Reconversie profesională”

Analizând aceste cifre și corelând cu celelalte componente (lipsa de capital, slaba ocupare a forței de muncă, creditul comercial la un nivel peste limita de risc, decapitalizarea de peste 30 miliarde euro) este evident ca nu toată lumea poate fi salvata și mai ales este evident ca orice sprijin trebuie sa se îndrepte către o reconversie a afacerilor dar și către o restructurare a modului de business”, susține economistul.

”Revenind însă la ceea ce ar trebui sa apară după criza sau în zilele următoare (pentru a avea timp sa fie elaborat, analizat, calculat și pregătit pentru o implementare) cred că trebuie pus accentul pe sprijinul industriilor mari și a serviciilor conexe.

Producția manufacturiera, industria petrochimică, industria farma, industria alimentară, industria prelucrătoare ar trebui sa fie țintele sprijinului care se va acorda de către stat sau în parteneriat stat-sistem bancar.

Asta când ne referim la ajutoare de stat cu obiectivul de a sprijini sectorul privat.

La care să se adauge sprijin pentru reconversie profesională pentru circa 500.000 de persoane care vor ieși din zona de servicii și vor fi preluate de sectorul productiv.

”Nevoi nelimitate, resurse limitate”

Când ne referim la investiții publice, acestea ar trebui concentrate pe domeniul sănătății și pe infrastructura mare.

Nu poți răspunde la nevoi nelimitate cu resurse limitate și de aceea ai nevoie de prioritizări.

Să ne înțelegem, un plan de redresare economică nu se implementează într-un an, el se face pe termen cel puțin mediu și are în vedere trecerea de la economia bazată pe consum la economia bazată pe producție.

Iar acest lucru este imposibil fără o reformă structurală în economie.

Dacă adăugăm la aceasta digitalizarea economiei, ca vector de progres cred ca puteți intui că un astfel de plan nu se poate naște fără o abordare transpartinică, trans-sectorială și trans-socială pentru că este un plan care nu ar trebui întrerupt de diverse curente de opinie sau abordări conjuncturale”, a mai arătat Adrian Câciu.