Când vine vorba de politică şi în special de alegeri, coincidenţele nu sunt doar suspecte ori neplauzibile, ci mai degrabă excluse. Aşadar: 1) Trei institute, ale căror exit polluri de la ora 19 (comunicate la închiderea urnelor) se grupează pe la 51,5/48,5, dau chix cu câteva procente, în afara marjei de eroare, oricum ai aplica-o. 2) Al patrulea dă 50/50, numai pentru că – explică şeful institutului – a aplicat strict „intuitiv“ o corecţie pentru Transilvania şi diaspora, unde preferatul este TB; tot o eroare, dar asumată şi fericit potrivită cu rezultatul oficializat. 3) Succesul candidatului TB este astfel justificat de căuzaşii acestuia: exista un trend de recuperare a avansului de 6% pe care oponentul MG îl avusese iniţial în faţa lui TB, la ora 17 exit poll-urile arătau scor egal, aşa încât tradiţionala „ieşire masivă la vot a tineretului“ în orele serii a fost decisivă. Din nou, sur­priză: nu TB, ci MG avea să ia în cele din urmă majoritatea voturilor din ţară (singurele care fuseseră evaluate de institute). În play off, însă, TB forţează finişul cu sufragiile expaţilor, care au izbutit să voteze cu o viteză de patru ori mai mare de­cât a studenţilor de la secţia de la Drept, din ţară. Tot cinci cabine de vot, tot cinci ştampile, tot votare fără întreruperi. Diferenţa: studenţii ar fi trebuit să poată completa mai repede declaraţiile de rigoare. Dar au pierdut cu 4:1. Un bizar şir de coincidenţe, spul­berat retoric: e ceva suspect în asta?!

Indiferent că se va dovedi sau nu fraudarea scrutinului şi cine ne va fi preşedinte, legitimitatea acestuia nu este mai presus de orice îndoială. A fost decis la limită, în condiţii dubioase şi printr-un vot negativ, pentru calitatea de a fi „răul cel mai mic“, însă fiind totodată „răul cel mai mare“ fie pentru românii din ţară (TB), fie pentru toţi românii (MG). Bob numărat, el are în spate vreo 28% din cetăţenii cu drept de vot. Un preşedinte de conjunctură, decis de o majoritate de conjunctură, care timp de cinci va trebui să intre în pielea Sfintei Parascheva pentru ca românii să-l creadă atunci când va vorbi în numele lor.