Un bun exemplu este chiar Nuclearelectrica, unde statul este acţionar majoritar, şi care ar trebui să plătească anul acesta 89 milioane lei în contul impozitului pe construcţii speciale în condiţiile în care profitul din 2013 a fost de 85 milioane lei.

Taxa înseamnă pierderi mari prin dublarea sau chiar triplarea impunerii în unele industrii. O companie care are un activ de 25 milioane euro şi un profit anual de 1,5 milioane euro plăteşte pentru taxa pe stâlp 375.000 euro, iar pentru impozitul pe profit 240.000 euro. Toate firmele din energie, telecom sau agricultură vor fi puternic afectate, pentru că valoarea iniţială a investiţiilor va fi majorată, ajungând să fie dublată în unele cazuri, de plata taxei pe toată durata de viaţă a activelor de până la 60 de ani.

Pe termen lung, Consiliul Investitorilor Străini (CIS) arată că există riscul de falimente şi concedieri. „Impozitul va genera pierderi enorme pentru companii, prin dublarea sau chiar triplarea impunerii în anumite industrii. În plus, există industrii în care veniturile sunt fixe, iar profiturile sunt reduse, acestea aflându-se totodată în imposibilitatea de a transfera costul impozitului în tarifele practicate. Unica soluţie pentru companiile din aceste industrii nu rămâne decât falimentul“, consideră Daniel Anghel, membru în conducerea CIS.

Citiți și: Impozitul pe construcţii: cea mai recentă durere de cap a contribuabilului

 

Deşi atât CIS, cât şi AmCham sau Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România au arătat că impactul financiar va fi enorm, mai ales într-o economie care are nevoie de investiţii pentru a creşte, Guvernul a rămas surd, luni de zile. Lipsa de bani la buget este, ca de obicei, singura raţiune pentru noul impozit. Principiul pe care se merge este „vâzând şi făcând“. Însuşi prim-ministrul afirmă că impactul a fost greşit evaluat şi că intenţia iniţială nu a fost să ruineze afacerile. Cu toate acestea, Executivul aşteaptă să vadă ce se întâmplă după prima plată din 26 mai ca să ia o decizie de modificare a taxei. „Este o măsură care ar fi trebuit mai bine pregătită, discutată mult mai în detaliu cu reprezentanţii mediului de afaceri, pentru că apar în fiecare zi speţe noi pe care iniţiatorii la acel moment nu le-au avut în vedere“, recunoaşte Dragoş Andrei, consilierul de stat al premierului.

Întârzierea elaborării normelor – care au fost publicate abia pe 10 mai deşi impozitul este în Codul fiscal de la 1 ianuarie – este încă o dovadă că Finanţele au descoperit, abia după ce a fost aprobat noul impozit, că realitatea economică este alta în practică decât cea văzută din birou. În opinia companiilor, problemele sunt atât de multe şi de diverse, încât taxa trebuie eliminată ca să nu creeze distorsiuni grave în economie.
 

După data de 25 mai, după ce se fac raportările, o să vedem exact care este impactul şi ce anume din zona de agricultură putem să scutim în viitor.
Victor Ponta, prim-ministru

 

 1,5 miliarde lei este impactul financiar al taxei pe stâlp estimat de companii, de peste trei ori mai mult decât au prognozat Finanţele