Cheltuielile bugetare au crescut în primele două luni din 2010, comparativ cu 2009, în timp ce veniturile au scăzut. Guvernul încă evită să anunţe concedieri la stat.
Deficitul bugetar acumulat în ianuarie-februarie 2010 este aproape dublu faţă de cel înregistrat în primele două luni ale anului trecut (5,8 miliarde lei faţă de 3,3 miliarde lei). Pe fondul scăderii încasărilor cu 3% şi al majorării cheltuielilor cu 5,8%, deficitul s-a adâncit la 1,08% în februarie 2010 faţă de 0,7% din PIB în aceeaşi lună a anului trecut. Evoluţia nu reflectă declaraţiile repetate ale oficialilor de la Palatul Victoria, potrivit cărora s-au luat măsuri drastice de reducere a cheltuielilor bugetare. Cu atât mai mult cu cât Executivul şi-a asumat ca, în acest an, să încheie exerciţiul bugetar cu un sold negativ de 5,9% din PIB de la 7,2% din PIB în 2009.
Ajustarea deficitului – în condiţiile în care PIB-ul nominal este estimat la un nivel superior celui din anul anterior, iar modificarea prognozei optimiste este destul de probabilă – impune concedieri în sectorul de stat. Despre necesitatea concedierilor au vorbit analiştii economici, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), chiar şi preşedintele Băsescu. Numai că miniştrii, în frunte cu primul-ministru, nu vor să-şi asume politic costurile unei astfel de decizii.
După cum a declarat ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, reducerea numărului de posturi din aparatul de stat s-a realizat prin anularea posturilor vacante. Alte măsuri au vizat îngheţarea salariilor şi blocarea posturilor, respectiv înlocuirea cu 1 la 7 a angajaţilor care ies „natural” din sistem.
Cheltuieli tot mai mari
Totuşi, amânarea sine die a disponibilizărilor are şi costuri mai puţin vizibile pe termen scurt, dar cu certitudine mult mai dureroase pe termen lung şi, în special, pentru creşterea sănătoasă a economiei.
Anunţul privind oprirea construcţiei autostrăzii Comarnic-Braşov este doar cel mai recent exemplu în acest sens. Banii împrumutaţi se cheltuiesc exclusiv pentru salarii şi pensii, iar guvernanţii se gândesc la un nou credit de la FMI. Menţinerea cheltuielilor la nivelul anului anterior, cel puţin cu pensiile şi salariile, nu poate duce la o micşorare a deficitului bugetar, atâta timp cât încasările din taxe şi impozite sunt tot mai mici.
Fără soluţii tranşante
În primele două luni din 2010, cheltuielile de personal au fost la fel ca în perioada similară a anului precedent. În schimb, cele cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 12%, cu toate asigurările Guvernului că s-au luat măsuri dure de limitare a achiziţiilor materiale curente.
De asemenea, au continuat să crească semnificativ cheltuielile cu pensiile şi ajutoarele sociale – cu peste 17%. Şi, ca de obicei, pentru acoperirea plăţilor curente s-a renunţat la cheltuielile de investiţii, care au scăzut cu 34% faţă de 2009.
Aşa cum era uşor de anticipat, odată cu diminuarea consumului şi a investiţiilor întreprinzătorilor, încasările bugetare s-au subţiat, deocamdată cu 3%. Cea mai însemnată reducere a fost la veniturile din TVA, cu 19% faţă de 2009, urmată de impozitul pe venit, de 7,9%. În mod surprinzător, deşi rata şomajului a crescut în primele două luni ale anului, sumele încasate de stat din contribuţii sociale au rămas constante, iar cele din impozitul pe profit s-au mărit cu 3,6%.
Lipsa unor măsuri serioase de diminuare a cheltuielilor ar putea echivala cu majorarea taxelor sau cu un nou împrumut extern, ale cărui costuri vor fi tot mai greu de suportat. Guvernul evită încă soluţiile tranşante, amăgindu-se că în cele din urmă economia se va reface singură.
Din statisticile studiate de mine, nu rezultă că s-au făcut disponibilizări reale în sectorul bugetar. Poate nu m-am uitat eu bine…
Traian Băsescu, preşedintele României
