"Din păcate, nu este deloc adevărat. Vorbim de un sistem închis, unde Germania este un creditor constant. Într-un sistem închis, nu toată lumea poate fi creditor. Trebuie să existe creditori în datornici. Astfel, Germania cere imposibilul (referire la măsurile de austeritate impuse altor state n.r.). Se întâmplă să faci cum zic ei. Apoi chiar dacă Europa intră într-o spirală deflaționistă, Germania se descurcă mereu mai bine decât ceilalți. Germania va continua să crească, în timp ce statele greu-îndatorate vor trebui să plătească prime de risc mari și să cadă în recesiune", explică omul de afaceri care adaugă faptul că în felul acesta valoarea euro se depreciază, ceea ce este, de asemenea, un avantaj pentru nemți, care au astfel, un avantaj pentru exporturi.
<iframe width="640" height="360" src="https://www.youtube.com/embed/LxpHLDsCk7U" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
Nu mai devreme de luna august a lui 2011, Soros spunea că "reticenţele Germaniei (pentru a veni în sprijinul unei ţări în dificultate din zona euro) au condus la agravarea crizei Greciei şi au determinat o contagiune care s-a transformat într-o criză existenţială pentru Europa". Declaraţia era făcută chiar pentru o publicaţie germană, iar mesajul ei este unul cât se poate de clar: Germania este de vină că nu a pus banii pe masă mai repede.

Cu un an în urmă, în luna iunie a lui 2010, Soros a făcut poate cea mai acidă declaraţie privind Germania, făcută tot pentru o publicaţie germană.

Politica Germaniei este un pericol pentru Europa, ar putea distruge proiectul european. Nu pot exclude colapsul monedei euro", a afirmat Soros.

"Chiar acum germanii îi trag pe vecinii lor în deflaţie, care ameninţă o lungă fază de stagnare. Şi acesta duce la naţionalism, tulburări sociale şi xenofobie. Însăşi democraţia este în pericol’, a subliniat Soros în interviul acordat publicaţiei germane Die Zeit.

El a adăugat: "Germania este izolată pe plan mondial…De ce nu permit ei creşterea salariilor? Aceasta ar ajuta la creşterea economică a altor state din Uniunea Europeană".

Ce se întâmplase de fapt? Nemţii nu doreau altceva decât să încerce să facă nişte economii şi au anunţat un plan de austeritate prin care Berlinul ar urma să realizeze economii în valoare de 85 miliarde de euro până în 2014, prin concedieri şi reduceri ale ajutoarelor sociale. Până în 2013 guvernul german spera anul trecut să reducă deficitul bugetar la limita de trei la sută fixată de Uniunea Europeană. Practic, Germania dorea să revină la normalitate şi în limitele prevăzute de Tratatul de la Lisabona.