Somnul la prânz, benefic sau dăunător? Când te ajută și când îți afectează somnul?

Puiul de somn de la prânz pare soluția perfectă după o noapte obositoare, dar poate avea un efect neașteptat asupra odihnei de noapte. Un specialist în somn ne explică de ce contează motivul pentru care ațipim, cât ar trebui să dormim și care este momentul zilei potrivit pentru o siestă.

Somnul la prânz, benefic sau dăunător?

Un pui de somn în timpul zilei poate fi o soluție plăcută atunci când apare senzația de epuizare, însă somnul de după-amiază nu este întotdeauna benefic. Momentul, durata și motivul pentru care simțim nevoia să ațipim pot influența efectul asupra somnului din timpul nopții.

Potrivit terapeutei specializate în somn Jessica Fink, diferența dintre oboseală și somnolență este esențială atunci când decidem dacă avem nevoie de un pui de somn. Somnolența apare atunci când simțim că ni se închid ochii, ne cade capul, privim în gol și cu greu ne mai putem ține pleoapele deschise. În astfel de situații, somnul de zi poate fi util.

Fink explică faptul că o persoană poate fi obosită fără să fie neapărat somnoroasă. Somnul de prânz poate reduce somnolența și este recomandat în anumite situații persoanelor care lucrează în ture, celor care suferă de narcolepsie și altor persoane care se confruntă cu somnolență excesivă în timpul zilei.

În schimb, atunci când este vorba doar despre oboseală, terapeuta recomandă mai degrabă mișcarea și menținerea activității până la ora obișnuită de culcare. Recuperarea orelor de somn pierdute în timpul zilei nu este întotdeauna soluția potrivită și poate avea efectul opus asupra somnului din noaptea următoare.

„Poți fi obosit fără să fii somnoros. Somnul de prânz poate ajuta la reducerea somnolenței. Este recomandat adesea persoanelor care lucrează în ture, celor care suferă de narcolepsie și altor persoane care se confruntă cu somnolență excesivă în timpul zilei”, afirmă Fink.

motivul somnului

Motivul este legat de presiunea de somn, adică nevoia biologică de a dormi care se acumulează pe măsură ce trec orele în care suntem treji. Aceasta contribuie la cantitatea și calitatea somnului nocturn. Potrivit lui Fink, un pui de somn reduce această presiune, astfel că persoanele care au deja probleme cu somnul nocturn pot ajunge să doarmă și mai greu seara.

Specialista compară situația cu cheltuirea unor bani pe care nu îi ai în cont: dacă presiunea de somn este deja insuficientă, somnul de zi poate consuma din resursele necesare pentru odihna de noapte. De aceea, recomandarea este ca somnul din timpul zilei să fie folosit în special atunci când somnolența este accentuată.

Fink explică și faptul că, dacă o persoană reușește să rămână trează până seara, organismul acumulează adenozină, o substanță chimică din creier care favorizează instalarea somnului. În cazul unei somnolențe excesive, însă, un pui de somn poate fi indicat.

„Somnul de zi consumă din presiunea de somn. Presiunea de somn determină calitatea și cantitatea somnului. Dacă deja nu ai suficientă presiune de somn, așa cum se întâmplă în cazul insomniei, un pui de somn este ca și cum ai cheltui mai mult decât ai în cont. Trebuie să stabilești dacă îți permiți acest lucru. Dacă reușești să treci peste zi, vei acumula o cantitate mare de adenozină, o substanță chimică din creier care facilitează somnul, până în seara următoare. Dar dacă ești excesiv de somnoros, un pui de somn poate fi indicat”, susține terapeuta.

durata somnului

Și durata somnului este importantă. Un pui de somn eficient ar trebui să fie scurt, de aproximativ 20 de minute. Pentru a avea timp să adoarmă, dar pentru a reduce riscul de a intra într-o etapă profundă a somnului, terapeuta recomandă setarea unei alarme pentru aproximativ 30 de minute.

Un somn prea lung poate duce la trezirea dintr-o etapă mai profundă, ceea ce provoacă senzația de amețeală și dezorientare cunoscută drept inerție a somnului. În plus, ora la care este făcut puiul de somn poate influența somnul de noapte.

Organismul are în mod natural o perioadă din timpul zilei în care nivelul de energie scade. Această scădere este legată de ritmul circadian, ceasul biologic intern care reglează ciclul somn-veghe. Potrivit terapeutei, această perioadă apare de obicei la șapte până la nouă ore după momentul în care organismul tinde în mod natural să se trezească, care nu coincide neapărat cu ora la care persoana s-a trezit în ziua respectivă.

Această fereastră naturală de scădere a energiei reprezintă, în opinia specialistei, un moment potrivit pentru un pui de somn. Astfel, pentru persoanele care au nevoie de odihnă în timpul zilei, cheia este să țină cont atât de nivelul real de somnolență, cât și de durata și momentul ales pentru siestă.

„Cu toții avem o scădere a nivelului de energie încorporată în ritmul nostru circadian, de obicei la șapte până la nouă ore după momentul în care organismul tinde în mod natural să se trezească, ceea ce este posibil să nu coincidă cu ora la care te-ai trezit într-o anumită zi”, explică Fink.