Dacă previziunile de creșetere a pieței serviciilor medicale în 2010 indică o valoare de peste 500 milioane de euro, anul 2012 se anunță încă și mai benefic: 650 de milioane euro, ceea ce înseamnă că un avans de 30%. În acest ritm, în numai câțiva ani, s-ar ajunge la câteva miliarde de euro, adică în zona potențialului estimat al pieței. Cei mai mulți dintre managerii marilor companii din domeniu prognozează pentru acest an creșteri de până la 20% ale afacerilor, o contribuție importantă urmând a avea introducerea coplății în unitățile de stat.
Este de așteptat ca în 2011 să fim martorii unei concentrări a pieței, mai ales prin preluarea unor companii mai mici din piață de către marii jucători. De asemenea, se remarcă dezvoltarea, în paralel, atât a unităților „supraspecializate“, cât și a spitalelor generaliste.
„În unele domenii – stomatologie, laboratoare, serviciile de policlinică – piața a ajuns deja la maturitate. Altele, cum este imagistica, se apropie de acea zonă. În fine, există segmente aflate în plină expansiune, cel mai bun exemplu fiind spitalele private“, rezumă Fady Chreih, director executiv la Centrul Medical Unirea (CMU), companie care administrează cinci spitale și are planuri de extindere, în continuare, la acest capitol. MedLife are deja un spital și va mai deschide două în curând.
Totodată, sunt în pregătire două spitale Medicover, iar spitalul Sanador va fi inaugurat în câteva săptămâni, fiind deja achiziționate, potrivit Mădălinei Buculei, directorul de vânzări al companiei, echipamente precum „un angiograf Siemens, o consolă de electrofiziologie, un computer tomograf cu 64 de slice-uri, radiologie radioscopie digitală, litotriptor etc.“
20 de spitale private la finele lui 2012
Iar acestea sunt numai planurile a patru companii din piață. „La sfârșitul lui 2012, vom avea cel puțin 20 de spitale private în România, iar principalii jucători vor avea rețele de peste 15-20 de unități de ambulatoriu“, anticipează Cristian Sas, chief operating officer la Anima. În opinia lui Vassilis Chaniotis, directorul general al Centrului Medical Medsana, această creștere ar putea însemna că „în anii următori, serviciile medicale private vor avea o pondere de aproximativ 30% în totalul serviciilor medicale accesate de populație, în prezent procentuajul fiind de circa 10%“.
În tot acest proces de dezvoltare a pieței serviciilor medicale private, fondurile de la CNAS au rolul lor, în special prin dirijarea către furnizorii privați a pacienților cu venituri sub medie. Inexplicabil, însă, la CNAS nu există o situație centralizată a sumelor totale decontate furnizorilor privați de servicii medicale; instituția colectează de la casele județene  date privind serviciile medicale, fără să știe câte dintre acestea au fost efectuate în unități private și câte la stat. Ce-i  drept, atât timp cât pacientul este asigurat, el poate beneficia de tratament în orice unitate medicală. Dar, în condițiile în care fondurile unităților de stat sunt limitate, nu poate decât să surprindă faptul că autoritățile nu sunt interesate de ponderile sectoarelor privat și de stat în bugetul asigurărilor de sănătate.

La concurență cu Occidentul
Concret, în funcție de strategia fiecărei companii, serviciile decontate de CNAS pot reprezenta de la 3% la 20% din cifra de afaceri a unei clinici medicale. La CMU se pot efectua anumite investigații care sunt decontate de CNAS, cele mai solicitate fiind cele de imagistică, chirurgie, dar și o serie de servicii furnizate de maternitatea Regina Maria. Astfel, valoarea contractului încheiat între CMU și CAS București pentru servicii de spital a fost, în 2010, de circa 580.000 de euro.
La MedLife, contractele cu CNAS reprezintă sub 8% din venituri, mai puțin de 5% dintre pacienți apelând la serviciile companiei prin acest sistem. În București, MedLife a avut anul trecut cel mai mare contract privat cu casa de asigurări de sănătate pentru servicii de spital, în valoare de aproape un milion de euro.
La Anima, lanț de clinici inaugurat acum cinci luni, acest tip de contract reprezintă 3% din cifra de afaceri, dar Cristian Sas spune că „se lucrează la extinderea acestui parteneriat și sperăm ca, pe termen lung, această linie de business să genereze aproximativ 20% din cifra de afaceri“. La Sanador, contractul cu CNAS aduce 15% din venituri: anul trecut, 8.700 de pacienți au beneficiat de tratament grație acestui contract.
Pentru pacienți, toate aceste cifre se traduc prin servicii medicale mai bune, datorită atât medicilor mai bine pregătiți prin trainingul organizat de companii, cât și accesului la tehnologia modernă. De exemplu, MedLife investește 3-5 milioane euro pe an în echipamente medicale și retehnologizarea clinicilor mai vechi. Iar Synevo a investit, în ultimii doi ani, 13 milioane de euro, din care zece milioane în construirea Laboratorului Central Regional din București, care va deservi și Bulgaria și Republica Moldova.
În aceste condiții, de ce auzim tot mai des de pacienți care au plecat în străinătate pentru a se trata, nemulțumiți de condițiile și pregătirea medicilor români?
„În următorii doi ani, numărul celor care pleacă pentru că nu găsesc confortul sau serviciile de care au nevoie în țară va scădea, datorită dezvoltării la care asistăm. Dar, cu siguranță, și numărul celor care doresc expertiză de top va continua să crească, migrația după servicii medicale de top fiind o tendință în toată lumea civilizată“, explică managerul Anima. O situație aparte, în acest context, este aceea a grupului Medicover, cu unități medicale în 11 țări, printre care Polonia, Germania și Ungaria.
Coplata sprijină sectorul privat
Mihai Marcu, președintele MedLife, afirmă că echipamentele din unitățile medicale deținute de companie sunt la nivelul celor occidentale. „Un exemplu concret, care reflectă similaritatea condițiilor și a calității actului medical în unitățile noastre cu cele din afară, este extirparea unei tumori de șapte centimetri de pe creierul unui copil de doi ani. Operația era planificată inițial pentru a fi realizată la Viena, însă a fost efectuată cu succes în cadrul spitalului nostru“, relatează Marcu.
Aceasta nu înseamnă însă că furnizorii de servicii medicale vor avea o misiune ușoară anul acesta. Serviciile medicale pentru segmentul high-end s-a oprit din creșterea consemnată în anii precedenți, în condițiile în care clasa medie a populației a fost cea mai afectată de scăderea puterii de cumpărare, consideră reprezentantul Medsana. Dar introducerea coplății, care aduce o relativă restricționare a accesului la servicii medicale publice, ar putea reprezenta avântul de care piața privată are nevoie.

Te-ar putea interesa și: