Politica de automulţumire, rigiditate culturală la schimbări, guvernanţă bancară slabă şi lipsa reformelor au dus la problemele din sectorul bancar cipriot, alături de expunerea băncilor la criza din Grecia.
În schimbul unui împrumut de 10 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, Cipru a fost nevoit să accepte să-şi reducă drastic sectorul bancar, restructurând prima sa bancă, Bank of Cyprus (BoC), şi lichidând-o pe cea de-a doua, Popular Bank of Cyprus (Laiki). Deponenţii care au mai mult de 100.000 de euro la Bank of Cyprus se confruntă deja cu o reducere de 37,5%, care va fi transformată în acţiuni. O altă reducere suplimentară de 22,5% depinde de capacitatea autorităţilor cipriote de a îndeplini condiţiile prevăzute în programul de asistenţă.
David Lascelles, şeful Comisiei independente pentru viitorul sistemului bancar cipriot, a recomandat restrângerea expansiunii externe a băncilor cipriote, întărirea supervizării la toate nivelurile, un sistem unic de reglementare sub controlul Băncii Centrale a Ciprului şi transformarea băncilor cooperatiste în afaceri comerciale.
‘Ceea ce nu vrem să vedem este expansiunea agresivă înregistrată în ultimii cinci ani. Este imprudentă şi costisitoare’, a afirmat David Lascelles. Acesta a adăugat: ‘Există o influenţă politică directă în modul în care funcţionează sistemul bancar cipriot şi una din cele patru recomandări ale noastre este eliminarea interferenţei politicului. Altfel nu va exista niciodată un sistem bancar viabil’.
SURSA: Agerpres
