Schimbare de macaz in relatiile cu organismele internationale

mediului de afaceri romanesc.”Ramane loc pentru imbunatatirea mediului de afaceri in Romania”, a spus Anand Seth, directorul Bancii Mondiale pentru Europa Centrala si de Sud. Seth si-a facut un debut furtunos pe scena economica romaneasca. Inca de la primele sale negocieri cu autoritatile romane, care au avut loc saptamana trecuta, Anand Seth a dovedit ca este pus pe treaba. El a punctat atat lucrurile pozitive, cat si intarzierile pe care le are Romania in respectarea programelor de finantare i

mediului de afaceri romanesc.
„Ramane loc pentru imbunatatirea mediului de afaceri in Romania”, a spus Anand Seth, directorul Bancii Mondiale pentru Europa Centrala si de Sud. Seth si-a facut un debut furtunos pe scena economica romaneasca. Inca de la primele sale negocieri cu autoritatile romane, care au avut loc saptamana trecuta, Anand Seth a dovedit ca este pus pe treaba. El a punctat atat lucrurile pozitive, cat si intarzierile pe care le are Romania in respectarea programelor de finantare incheiate cu Banca Mondiala.
„Programele care se afla in atentia noastra sunt cele structurale. In prezent, monitorizam aplicarea masurilor de privatizare si imbunatatirea mediului de afaceri incluse in programul PSAL II”, a spus Seth. Dar oficialul Bancii Mondiale a spus mai mult decat atat. A exemplificat problemele cu care inca se confrunta mediul de afaceri din Romania: numarul autorizatiilor necesare inceperii unei afaceri este cel putin dublu in Romania fata de celelalte tari candidate la Uniunea Europeana; siguranta pe care ti-o da un contract incheiat in Romania nu este nici pe departe la nivelul altor tari candidate la UE; rigiditatea pietei muncii data de libertatea de a angaja sau concedia salariati. Poate doar adoptarea Ordonantei de urgenta, adoptata si de Parlament, privind aprobarea tacita a mai indulcit ceva din drumul pe care intreprinzatorii trebuie sa-l parcurga pentru a infiinta o firma in Romania.
Un alt semnal de alarma a fost tras in ceea ce priveste deficitul cvasifiscal, adica nivelul pierderilor inregistrate de intreprinderile de stat si regiile autonome care nu sunt incluse in bugetul general consolidat. De altfel, recent, oficiali ai Bancii Nationale atrageau si ei atentia asupra pericolului pe care il reprezinta, pentru economia romaneasca, deficitul cvasifiscal si arieratele. Un pericol care umbreste performantele economice obtinute in ultimii ani: cresterea economica, scaderea inflatiei sau mentinerea sub control a deficitului bugetar. De asemenea, au fost demarate sau finalizate o serie de contracte de privatizare pentru intreprinderi incluse in programul PSAL II. Finalizarea acordului de imprumut va aduce Romaniei aproximativ 170 milioane de dolari, adica a doua transa care are toate sansele sa fie eliberata, conform oficialilor Bancii Mondiale, pana la sfarsitul acestui an.
Romania are sanse mari sa schimbe radical genul de intelegeri financiare pe care le incheie cu organismele financiare. Fondul Monetar International a anuntat in aceasta vara ca va discuta un acord de pe alte principii, un asa-numit „program de intretinere”, care va tine sub observatie doar „cifrele mari ale economiei romanesti”. In alta ordine de idei, colaborarea Romaniei cu Banca Mondiala are si ea sanse sa se schimbe. Urmatorul program cu Banca Mondiala, a anuntat Anand Seth, va fi un program de ajustare structurala in valoare de 150 milioane de dolari si va contine, pe langa obisnuitele prevederi privind continuarea privatizarii, si conditionari legate de reforma administratiei publice, perfectionarea sistemului educational, de sanatate, precum si imbunatatirea serviciilor publice.
Ceea ce arata ca Romania ar putea sa depaseasca, dupa atatia ani, acordurile de finantare in care erau stipulate obiective de restructurare si privatizare a nucleului dur al industriei romanesti. Noile acorduri ar putea sa fie incheiate pe terenul macroeconomic (cel cu FMI) si pe cel al educatiei si asistentei sociale (cel cu Banca Mondiala). In felul acesta vor putea fi alocate resurse catre sectoare mai neproductive, dar esentiale pentru dezvoltarea economiei romanesti.