Românul care este suspectat că are variola maimuței are, de fapt, varicelă. Această informație a fost dezvăluită de medicul Nikos Koudunis El a susținut, la Antena 3, că turistul român în Grecia nu are variola maimuței.
Conform testelor efectuate și informării oficiale ale autorităților elene, turistul român are varicelă.
Bărbatul se afla pe insula Kefalonia, împreună cu prietena sa, din Marea Britanie, țară din care cei doi au și plecat spre insulă, în vacanță. Conform informațiilor furnizate anterior de către medic, românul ar fi avut febră mare de mai multe zile, dar și o erupție cutanată. Prietena lui este internată la rândul ei, chiar dacă nu prezenta simptome, pentru că a existat suspiciunea că ar fi și ea infectată.
Ce s-a aflat, inițial, despre românul suspectat de variola maimuței
Suspiciunea a fost de variolă a maimuței și autoritățile sanitare din Kefalonia au intrat în alertă.
„Nu avem alte cazuri, dar din păcate, vă anunț în exclusivitate, avem primul caz de lepră în Grecia! Primul caz de lepră în Grecia a fost anunțat oficial, acum o oră, de Ministerul Sănătății de la noi”, a declarat Nikos Koudounis, medic la Atena.
Mai multe ţări occidentale, printre care Franţa, Germania, Marea Britanie, Statele Unite, Spania sau Suedia au identificat cazuri.
Cum se manifestă variola maimuței
Variola maimuţei este o boală rară al cărei agent patogen poate fi transmis de la animale la om şi invers. Simptomele sale seamănă, dar în formă mai puţin severă, cu cele observate în trecut la subiecţii cu variolă: febră, cefalee, dureri musculare, dureri de spate, în primele cinci zile. Apoi apar erupţii cutanate, leziuni, pustule şi în final cruste.
Nu există tratament pentru această boală care de obicei se vindecă spontan şi ale cărei simptome durează între 14 şi 21 de zile.
Cazurile grave apar mai frecvent la copii şi sunt legate de gradul de expunere la virus, de starea de sănătate a pacientului şi de severitatea complicaţiilor. Potrivit specialiştilor, rata mortalităţii a putut varia enorm, dar a rămas sub 10% în toate cazurile documentate, în principal la copiii mici.
Transmiterea de la om la om poate rezulta din contactul apropiat cu secrețiile infectate ale căilor respiratorii, cu leziuni ale pielii unei persoane infectate sau cu obiecte contaminate recent cu lichide biologice sau materii provenind din leziunile unui pacientului.
