România are parte de o nouă umilință

Dezvăluirile recente ale artistului Grigore Leșe au generat o controversă aprinsă în societatea românească. Acesta afirmă că melodia „Așa-i românul”, cunoscută și îndrăgită în special la manifestările de 1 Decembrie, provine, de fapt, din folclorul maghiar.

Sociologul Gelu Duminică a precizat că sunt multe simboluri românești care sunt, de fapt, împrumutate.

Gelu Duminică exemplifică o serie de elemente, de la sarmale, teatru și opera, până la clădirile simbol ale Bucureștiului și mănăstirile istorice, argumentând că acestea au fost influențate sau construite cu ajutorul străinilor.

„Mai toate «simbolurile» românești sunt împrumutate/ajustate sau create de străini. Sarmalele, teatrul, micii, opera, sistemul de sănătate, ciorba de burtă, podul de la Cernavodă, clădirile simbol ale Bucureștiului (ateneu, palatul regal, Peleș, clădirile art-nouveau, etc), chiar și mănăstirile istorice care au fost clădite cu arhitecți străini și cu forța de muncă a robilor romi, toate astea și multe altele sunt datorită «veneticilor»”, spune acesta.

România, un jucător minor la nivel mondial

El subliniază că, într-un context global, România a fost adesea un jucător minor, iar marile evenimente din istoria țării au avut loc într-un peisaj mondial în care am fost, de multe ori, subalterni.

Sociologul remarcă că țara a capitulat și a semnat tratate umilitoare chiar după victoriile din Moldova, iar anumite momente cheie, precum Marea Unire de la 1918 și Revoluția din 1989, au avut loc într-un context global în care România a avut un rol secundar. El subliniază că idealul purității etnice nu există și că identitatea românească este complexă și influențată de diverse contribuții externe.

„Chiar și Revoluția de la 1848, războiul de independență, Marea Unire de la 1918 și Revoluția din 1989, etc, au fost posibile intr-un context global în care noi am fost jucători minori (pentru cine nu știe, spre exemplu, România a capitulat după marile victorii din Moldova semnând un tratat de pace umilitor la Buftea, fiind puși la masa „învingătorilor” datorită eforturilor Casei Regale și după ce am denunțat tratatul de pace chiar înainte ca Războiul să se termine).

În plus, nu trebuie să uităm că atât de mândri am fost de Marea Unire încât toți cei care au avut un rol în acest mare act politic au sfârșit tragic în închisorile comuniste de la Sighet și Aiud”, a mai spus acesta.

Duminică argumentează că puritatea etnică și conceptul de Geția nu au o bază reală în istorie. În schimb, recunoaște că există doar o țară la o margine de mare, cu valurile care fac noduri albe. O țară care trebuie iubită în contextul european. Subliniază importanța de a iubi țara și de a aprecia privilegiul de a face parte din Europa, adăugând că fără această conexiune, ar fi fost „vai și-amar”.

„Puritatea etnică nu există. Și nici Geția.

Există, vorba lui Sorescu, doar o țară la o margine de mare, unde valurile fac noduri albe, pe care trebuie s-o iubim și altfel decât îmbrăcând ie, mâncând fasole cu ciolan și cântând „noi suntem români”. S-o iubim și să ne bucurăm că avem privilegiul de-a fi în Europa. Fără de care, ar fi fost vai și-amar……”, adaugă sociologul”, a completat sociologul.

Ce spunea Grigore Leșe?

Afirmațiile recente ale artistului Grigore Leşe, conform cărora melodia „Așa-i românul” are origini maghiare, au stârnit o dezbatere intensă în rândul opiniei publice.

De asemenea, Leşe nu a ezitat să critice manifestările de fals patriotism, evidențiind aspecte controversate legate de celebrarea Zilei Naționale.

El afirmă că această melodie, des întâlnită la manifestările dedicate Zilei Naționale, are rădăcini în folclorul maghiar.

Muzicianul spune că, atunci când o melodie sare la cvintă, că aceasta are influențe maghiare. Criticând interpretarea românească, Leşe sugerează că artiștii de la noi nu dețin cunoștințele necesare în acest sens.

Ei cântă piesa ca și cum ar fi de origine românească.

„Este un marş. Ca şi cum ar spune bulgarii: «Noi suntem bulgari», iar ungurii – «Noi suntem unguri». Sau «Aşa-i românul». Eu, până una-alta, sunt muzician. Eu ştiu bobiţele, am făcut asta în şcoală, în academie. Dacă o melodie sare la cvintă, e folclor maghiar.

Dar ei (interpreţii români – n.r.) cântă «Aşa-i românul» ca şi cum ar fi melodie românească, dar e ungurească. Ei nu ştiu, pentru că n-au ştiinţă. Ei sunt oportunişti. Şi încă ceva.

«Mă rog fierbinte», spune textul, «pentru a mea ţară şi pentru tine scump poporul meu!». Nu! «Mă rog fierbinte pentru a mea ţară şi pentru tine scump pologul meu», adică pământ. Dar popor sună mai pompos, mai triumfal”, a spus Grigore Leşe la Prima TV.

Artistul a expus o situație aparent absurdă, punând sub semnul întrebării autenticitatea unor gesturi aparent patriotice.

Acesta a spus: ”Vine de 1 Decembrie îmbrăcat în haine ţărăneşti. Bun, te-ai îmbrăcat. Şi-l întreb: ”Ale cui sunt hainele?”. ”Le-am împrumutat pentru 1 Decembrie, că aşa ne-au spus de la primărie”.