Acesta susține că, din perspectiva continentală România este favorită în Europa pentru a adera la OCDE, un proces dependent în primul rând de îndeplinirea unor criterii fundamentale: societate democratică, cu respectul statului de drept şi drepturilor omului; economie de piaţă, cu grad ridicat de deschidere şi transparenţă.

„Totodată, atragem atenţia cu privire la procesul de convergenţă din perspectiva PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Astfel, la final de 2019 acest barometru al dezvoltării s-a situat în România la 65,6% din media Zonei Euro şi 69,5% din nivelul mediu înregistrat la nivelul Uniunii Europene şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Pe de altă parte, atragem atenţia cu privire la provocările din perspectiva convergenţei în materie de alţi indicatori de dezvoltare, aspect fundamental pentru modernizare şi creştere economică durabilă. Se menţionează majorarea vitezei de încorporare a Revoluţiei Digitale, creşterea alocărilor pentru cercetare & dezvoltare şi ameliorarea indicatorilor din sfera învăţământului superior”, spune Rădulescu, conform zf.ro.

Criza ne-a prins într-un moment bun

Potrivit acestuia, economia României evolua la un nivel apropiat de potenţial, dar înregistra deficite de cont curent şi în sfera finanţelor publice şi se confrunta o marjă redusă de manevră din perspectiva mix-ului de politici economice.

„Imediat după incidenţa crizei sanitare am asistat însă la implementarea rapidă de măsuri monetare neconvenţionale, fiscal-bugetare şi de venituri fără precedent la nivel mondial, cu un volum cumulat al programelor de aproximativ 20 trilioane dolari.

Pe plan intern autorităţile responsabile cu implementarea politicilor economice au reacţionat în pofida marjei limitate de manevră, beneficiind şi de modificarea de paradigmă în sfera finanţelor publice, precum şi de măsurile fără precedent adoptate de Rezerva Federală din SUA şi Banca Centrală Europeană din Zona Euro şi de programele lansate la nivelul Uniunii Europene.

În acest context, economia România a înregistrat o ajustare cu un ritm mai redus ca intensitate (comparativ la cel înregistrat la nivelul Zonei Euro – principalul partener economic). În plus, investiţiile productive au continuat să crească în 2020, inclusiv în T2, trimestrul cu cea mai puternică scădere a economiei per ansamblu de la începutul anilor 1990”, adaugă analistul.

Așadar, baza productivă a economiei nu s-a erodat, iar perspectivele de politică economică (mondiale, europene şi interne) coroborate cu potenţialul ridicat de dezvoltare din perspectiva infrastructurii critice exprimă premise foarte bune pentru evoluţia investiţiilor productive în ciclul economic care tocmai a început.