Până la izbucnirea crizei imobiliare, Spania a fost prima opţiune pentru românii interesaţi de achiziţia unei case de vacanţă în afara ţării. Acum, preferinţele acestora se reorientează spre Bulgaria, Dubai şi Grecia.

Interesul românilor pentru case de vacanţă în străinătate a început în anii 2006-2007, când veniturile în creştere, dar şi oferta destul de slabă de complexuri rezidenţiale de vacanţă autohtone i-a determinat să caute oportunităţi de achiziţii în afara ţării. „Se caută acum proprietăţi pe pieţe în plină dezvoltare, precum Dubai sau Grecia, după ce piaţa din Spania nu mai este ce a fost“, spune Ionuţ Buzelan, manager al agenţiei imobiliare Manopoly International. De altfel, mai multe agenţii imobiliare româneşti au mirosit oportunitatea, începând să intermedieze vânzarea de proprietăţi în afara ţării. Oferte există chiar şi pentru Statele Unite, unde imobilele atinse de criza sub-prime s-au ieftinit cu până la 75% în anumite zone.

O piaţă precum cea din Dubai a devenit tentantă atât prin prisma zonei, destul de atractive, dar şi a potenţialului de creştere, preţurile de acolo crescând cu 30% anual, potrivit estimărilor reprezentanţilor companiilor ce vând proprietăţi în zonă. Iar creşterea preţurilor oferă oportunităţi de câştig la revindere, apropiate de cele din România anilor trecuţi. În funcţie de amplasament, un studio de 36 mp costă, în Dubai, peste 70.000 de euro, iar o locuinţă cu cinci dormitoare poate depăşi opt milioane de euro.

Am reuşit să scumpim casele bulgarilor

O altă regiune foarte căutată de români este Bulgaria, ţară care beneficiază, la noi, de o reclamă extrem de agresivă, în care toate ofertele de acolo sunt prezentate ca fiind superioare celor din România. „Noi avem deja deja doi ani de experienţă, lucrăm exclusiv cu clienţi români. Până în acest moment am finalizat 28 de vânzări, exclusiv pe litoralul bulgar. În următoarele două luni, datorită începerii sezonului estival, estimăm o creştere cu 150% a nivelului vânzărilor“, susţine Andrei Mureşan, directorul executiv al firmei imobiliare Bulgaria Invest. Potrivit acestuia, preţurile pentru garsonierele bulgăreşti oscilează între 16.000 de euro pentru o garsonieră nouă de 24 mp, aflată la trei km de malul mării, până la 90.000 de euro, la 20 m de plajă.
„Zona de nord a litoralului are preţuri, în general, cu 20%-30% mai mari decât cea sudică, mai ales din cauza cumpărătorilor români a căror prezenţă, în număr mare, a determinat majorarea preţurilor în zona de nord (Balcic – Nisipurile de Aur), aflată la doar 40 de minute de Vama Veche“, continuă Mureşan.

Practic, casele din Bulgaria au intrat puternic în atenţia investitorilor români în a doua jumătate a anului 2007. Până în prezent, agenţii imobiliari estimează că sunt circa 9.000 de români proprietari în Bulgaria, în comparaţie cu aproximativ 95.000 de britanici, 60.000 irlandezi şi circa 20.000 scandinavi.

Totuşi, în unele cazuri situaţia nu este atât de roz ca în pliante. Ioannis Panagiotidis, vicepreşedintele companiei greceşti Panhol Development, crede că piaţa bulgară ar putea fi afectată de calitatea unor imobile vândute cetăţenilor străini. „Sunt mulţi britanici, în special, care au cumpărat exclusiv datorită preţului mic, dar ulterior au avut surpriza că acea casă era de nelocuit şi au decis să vândă. Dacă numărul acestora va creşte, vom putea asista la o scădere importantă a preţurilor în zonă“, afirmă Panagiotidis.

Probleme cu dreptul de proprietate

Cum poţi deveni proprietar în străinătate? În Dubai, cel care achiziţionează o proprietate devine proprietar şi al terenului aferent construcţiei. În Bulgaria însă, lucrurile sunt puţin mai complicate. La fel ca în România, cetăţenii străini sunt nevoiţi să înfiinţeze o firmă pentru a putea avea drept de proprietate asupra terenului. Andrei Mureşanu susţine că, începând cu 2010, nu va mai fi necesară înfiinţarea de firme, iar străinii vor putea să deţină pământul în mod direct, ca persoane fizice.

Ce se întâmplă cu terenul pe care sunt amplasate proiectele rezidenţiale din Bulgaria? Autorităţile de la Sofia au decis acordarea unui aşa-numit drept de construcţie, faţă de cota indiviză existentă în România. Bulgarii au separat prin lege proprietatea asupra terenului de dreptul de construcţie. De aceea, cel puţin teoretic, odată cu primirea dreptului de construcţie, proprietarul de cetăţenie străină este protejat de dificultăţile pe care i le-ar putea provoca proprietarul terenului.

„Majoritatea cumpărătorilor plătesc cash, prin transfer bancar sau folosind credit ipotecar contractat de la bănci bulgăreşti, deoarece dobânda este mai scăzută faţă de cea din România, între 6,5% şi 9%“, completează Andrei Mureşan.

Rămâne de văzut cum vor reuşi dezvoltatorii români de proiecte rezidenţiale de vacanţă să contracareze oferta venită din străinătate. Deşi oferta autohtonă este în creştere, din punctul de vedere al preţurilor rămâne mai puţin atractivă decât cea din străinătate. 

Regres în 2008

Piaţa investiţiilor de locuinţe în străinătate este în recul anul acesta, mai ales din cauza crizei creditelor care a atins şi Europa, determinând un val de neîncredere în rândul celor interesaţi. Ionuţ Buzelan, directorul Manopoly Imobiliare, spune că „Franţa şi Spania nu mai sunt ce au fost. De altfel, în general, Europa nu mai este atât de căutată de cei interesaţi şi cu putere financiară pentru a cumpăra o casă de vacanţă. Dubaiul a devenit o variantă, ca şi Egiptul, dar situaţiile nu seamănă. În Dubai nu este ieftin, dar e tentant, în vreme ce în Egipt preţurile sunt mici atât din cauza costurilor scăzute cu forţa de muncă, dar şi a calităţii lucrărilor şi a zonelor destul de nesigure în care sunt aceste locuinţe. „Cine a fost în Cairo ştie despre ce vorbesc“, spune Buzelan.

PRIN VECINI

9.000 de cetăţeni români şi-au achiziţionat până acum proprietăţi pe piaţa locuinţelor de vacanţă din Bulgaria, o parte contractând credite chiar de la băncile din ţara vecină, mai ieftine decât în România.

Capital – Editia nr. 18, data 7 mai 2008