Căutând cele mai bune soluții pentru redresarea economică, Comisia Europeană a hotărât să acorde o atenție sporită unei probleme mai vechi: UE este cel mai mare importator de materii prime din lume. Prin urmare, sunt evidențiate eficientizarea utilizării resurselor existente, prin sprijinirea tehnologiilor verzi și extragerea minereurilor existente în subsolul european, prin încurajarea mineritului modern.
Astfel, Comisia a publicat o foaie de parcurs pentru politica de eficientizare a folosirii resurselor, făcând un pas important în implementarea unui obiectiv esențial al Strategiei 2020 a Uniunii Europene. Documentul identifică sectoarele care consumă cele mai multe resurse – industria alimentară, construcțiile și transporturile, aducând în prim-plan un nou model de dezvoltare, bazat de reciclare și pe o proiectare mai eficientă a produselor. „Creşterea ecologică este singurul viitor durabil pentru Europa şi pentru întreaga lume. Între industrie şi mediu trebuie să existe o relaţie de cooperare, pentru că pe termen lung avem cu toţii aceleaşi interese“, a declarat comisarul european pentru mediu, Janez Potocˇ nik.
Ideea reducerii dependenței de importurile de materii prime mai apare și în Strategia 2020 a UE și în Inițiativa europeană pentru materii prime din 2008 (Raw Materials Initiative). Comisia Europeană susține că accesul sigur și nedistorsionat la materiile prime devine un factor tot mai important pentru competitivitatea UE și pentru asigurarea locurilor de muncă și a creșterii economice. Premisa de la care a pornit Comisia este că oferta de produse la nivel mondial pune presiune pe mediu și creează o concurență acerbă pentru resurse. Materiile prime, energia sau apa au fost folosite până în prezent ca și cum ar fi inepuizabile.
România caută soluții
Această abordare pare să întrunească un consens pe scena politică din România, în contextul în care industria minieră a fost, în ultimii ani, un factor de divizare pentru politicieni. Reluarea exploatărilor miniere de cupru, aur și argint, adică unele dintre cele mai căutate mărfuri pe bursele mondiale, devine un subiect intens discutat pe scena politică. Chiar Traian Băsescu a declarat, la depunerea jurământului de către Sulfina Barbu, noul ministru al muncii, că Guvernul trebuie să se orienteze spre crearea de locuri de muncă prin deblocarea unor proiecte mari, cum ar fi exploatările de aur, argint, cupru. Asta în timp ce Mircea Geoană, președintele Senatului și membru al PSD, a afirmat recent că România nu are o strategie pentru exploatarea resurselor minerale, existând tendința ca discuția să se blocheze în jurul subiectului exploatării de la Roșia Montană, deși acesta este doar unul dintre zăcămintele valoroase pe care statul le are la dispoziție. 
„Un val de investitori strategici, societăți miniere și petroliere importante, precum Barrick Gold Corporation, Chevron, Exxon Mobil, Total, și-au anunțat intențiile de a investi în România, țintind în special zăcăminte de aur și hidrocarburi convenționale și neconvenționale. Statul român nu are încă instrumentele necesare pentru a realiza strategii de dezvoltare a zăcămintelor concesionate“, a afirmat Geoa­nă, într-o postare pe blogul propriu. Geoană mai atrage atenția asupra lipsei unui serviciu geologic, cu un rol bine definit în elaborarea strategiei naționale pentru resursele minerale, cum există în alte state ale UE. „O strategie integrată cost-beneficii pentru resursele minerale ne-ar permite să știm unde și cum să exploatăm și ce să cerem de la investitori. Europa ne-a luat-o înainte“, concluzionează Geoană.

528 mld. euro este valoarea importurilor de materii prime (inclusiv produse energetice) în cele 27 de țări UE, în anul 2010, în timp ce exporturile se află la 181 mld. euro

Mineritul modern cu cianuri, susținut de COMISIA EUROPEANĂ

În ceea ce privește exploatarea resurselor minerale, Comisia Europeană a precizat recent că urmărește îndeaproape noutăţile tehnologice din domeniu pentru a se asigura că sunt aplicate „cele mai bune tehnici disponibile“. În acest context, Comisia a clarificat subiectul mineritului cu cianuri, explicând că interdicția folosirii acestei tehnologii nu este justificată de rațiuni legate de protecția mediului sau de sănătate.
„Legislaţia existentă, cu precădere în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor din industria extractivă (Directiva nr. 2006/21/CE) include cereri precise şi stric­te, care ar trebui să poată asigura nivelul de siguranţă adecvat al facilităţilor din industria extractivă“, au afirmat reprezentanții Comisiei, la solicitarea Mediafax. Mai mult, executivul european arată că „o interdicţie deplină a utilizării cianurilor, în prezent, ar implica închiderea minelor existente mai ales în Suedia şi Finlanda, exploatări care operează de mulţi ani în condiţii de siguranţă“.